| Muzica | Monologuri Cu Scriitorii | Michael Gantt
Un nume de retinut: Corala "Divina Armonie"
Vi s-a intamplat sa mergeti duminica sau de sarbatori la Biserica Sfantul Gheorghe Nou? Negresit, v-ati simtit mai aproape de Dumnezeu, nu doar prin cuvintele preotului, prin rugaciunile dv., ci si prin muzica pogorata parca din cer. Minunatele voci apartin unor tineri ce doresc sa-si faca din arta cantului meserie; unii abia au terminat Conservatorul, iar altii se pregatesc pentru concursul de admitere. Tinerii sunt reuniti sub numele "Corala Academica Divina Armonie". Inima acestui cor este doamna Paula Ciuclea, care este de meserie... biolog. "Corala noastra s-a nascut din iubire pentru Dumnezeu, pentru biserica si din respectul pentru frumoasa traditie corala romaneasca", ne-a marturisit doamna Ciuclea.
Inedit este faptul ca "Divina Armonie" este primul cor privat din tara noastra. Are 25 de membri. A fost infiintat pe 16 noiembrie 1997 si, de atunci, a participat la multe manifestari de gen, fiind, in acelasi timp, duminica de duminica, la biserica Sfantul Gheorghe Nou. Datorita calitatii interpretarii, frumusetii sunetului, Corala Divina Armonie a fost invitata sa cante si la importanta manifestare religioasa care a reunit pe cei mai de seama reprezentanti ai cultelor din lume, "Pacea este numele lui Dumnezeu", organizata la Bucuresti de Comunitatea SantEgidio.
Unul dintre elementele inedite in existenta coralei este faptul ca tinerilor care aspira la admiterea in Conservator li se platesc orele de pregatire. Cei care sunt deja studenti sunt sprijiniti cu fonduri pentru participarea la concursuri internationale sau li se dau burse.
"Cred ca viata mea a stat sub semnul iubirii de Dumnezeu si de muzica, fiindca sunt nascuta in ajunul Craciunului. De cand ma stiu am cantat prin coruri: corul Ccs, corul Universitatii si in diferite coruri de biserica. Pot spune ca acum ma consider cu adevarat implinita, pentru ca inima si gandul mi-au fost indrumate sa formez acest cor", a declarat, pentru "Formula As", d-na Paula Ciuclea.
Monologuri Cu Scriitorii
Poeta Magda Carneci
"Sa nu uitam ca avem de hranit si un suflet"
In ciuda dificultatilor cu care suntem coplesiti aici si acum, in Romania si in viata noastra cotidiana, cred ca exista si un inteles mai ascuns - si intr-un fel mai eroic - al notiunii de tranzitie de care ne lovim zilnic. Trecerea de la un regim politic coercitiv la unul democratic, transformarea unui sistem economic falimentar intr-unul competitiv si eventual aducator de bunastare, reprezinta - totusi - doar doua nivele superficiale, exterioare, ale acestei vagi si confuze si prea incapatoare notiuni. Doua nivele care privesc numai fiinta noastra exterioara - persoana noastra sociala - angrenata in mecanismul colectiv al supravietuirii si eventual al imbunatatirii conditiei noastre terestre.
Sa dam Cezarului ce e al Cezarului. Dar sa nu-i dam si fata cealalta a monedei. Sa nu-i dam si fiinta noastra interioara, persoana noastra launtrica - unica, delicata, fragila. Sa nu ne lasam coplesiti de greutati si de agresivitatea exterioara pana la a uita ca avem si un suflet de hranit - nu doar o gura, ca avem si o individualitate personala de crescut - nu doar copii, ca avem si o constiinta proprie de ascultat - nu doar sefi si mass-media. Ca avem, cu alte cuvinte, in grija, nu doar familie, rude, prieteni, colegi de serviciu si lumea intreaga, ci mai ales - si in primul rand - propria noastra individualitate, irepetabila: cea de care nu se poate ocupa nimeni in afara de noi insine, si pe care nu ne-o poate lua nimeni. Cea care e alcatuita si din principiul nostru vital, si din sufletul nostru, si din spiritul nostru. Cea care se manifesta prin vise stranii, prin nostalgii nenumite, prin frustrari neintelese, prin foame de Frumos si sete de Bine - si care aspira la mai mult decat simpla satisfactie materiala, exterioara. Acea parte din noi care trebuie ingrijita, hranita, educata si crescuta pana la adevarata ei implinire, daca vrem cu adevarat sa fim fericiti, sau macar multumiti. Si care, neglijata, parasita, uitata, se usuca si moare ca o planta de apartament, neudata si neiubita.
Or, prin chiar dificultatile ei, tranzitia indefinita pe care o parcurgem, aici si acum, ne poate oferi o stranie sansa. Ne poate ajuta sa nu ne identificam total cu realitatea ei dura, urata, insuportabila, chiar prin caracterul ei dur, urat, insuportabil. Intr-o lume polisata si functionala, intr-o lume luxoasa si bine pusa la punct, putem fi tentati sa ne multumim cu aparentele ei confortabile, dar inselatoare. Putem sa ne iluzionam ca existenta se reduce doar la atat, la fata monedei care apartine Cezarului, la acele aparente inselatoare. Dar intr-o lume bolovanoasa si aspra ca a noastra, ne putem iluziona mult mai putin asupra adevaratei conditii umane, asupra sensului real al existentei terestre. Fara sa demisionam de la datoriile noastre curente, fara sa ne diminuam prea drastic persoana sociala, asumandu-ne eroic dificultatile acestei nesfarsite tranzitii, putem totusi incerca sa ne separam de ele si sa salvam in noi insine mugurele adevaratei noastre individualitati. Care e adevarata noastra misiune, aici si acum.
Caci, la urma urmei, nu e intreaga noastra existenta individuala o tranzitie spre Altceva?
Din Sua, prin e-mail, pe adresa "Formulei As" Michael Gantt
"A. G. Weinberger este un lider de formatie innascut"
Interviul colegei noastre Corina Pavel cu chitaristul A. G. Weinberger a avut ecou si in Sua. Un mare boss al bluesului american, Michael Gantt, elogiaza prezenta muzicianului roman la Memphis
Liderul incontestabil al bluesului romanesc, A. G. Weinberger, a participat la editia din acest an a festivalului Bluestock, in Memphis, Tennessee. Manifestarea de pe istorica Beale Street a durat doua zile si a adunat laolalta zeci de stele ale bluesului, fani si oameni de muzica din toate colturile Statelor Unite. Vicepresedintele Societatii "Baltimore Blues", dl Michael Gantt, l-a ajutat pe Weinberger sa se intalneasca cu muzicieni din Baltimore si l-a insotit apoi la Memphis. "A fost extraordinar sa vad cum A. G. Weinberger a sosit in tara noastra cu cateva zile inainte de concert, a condus auditii pentru a-si face o formatie si, in sfarsit, a angajat muzicienii, ramanandu-i o singura zi pentru repetitii", spune dl Gantt. "A. G. este un lider de formatie innascut, foloseste limbajul international al bluesului, cu fluenta. El si inca alti patru muzicieni - dintre care majoritatea nu mai cantasera niciodata impreuna - au reusit sa monteze un spectacol in doar cateva ore. Au sustinut un concert de 40 de minute la <Centrul Folclorului Sudist> de pe faimoasa Beale Street, la numai o zi dupa ce s-au intalnit pentru prima data.
Cunosteam reputatia lui Weinberger, totusi am ramas uimit de ce au realizat. Repetitia a fost un moment al adevarului pentru mine. Am vazut cinci straini impartasindu-si ideile si concentrandu-se sa realizeze aranjamente muzicale originale, ca si cand ar fi fost prieteni de-o viata si ar fi lucrat multa vreme impreuna. Memphis este Mecca bluesmenilor si gasesti multi muzicieni talentati in oras. Sa vezi pe cineva dintr-o alta cultura, conducand patru muzicieni americani, printre propriile interpretari ale muzicii, a fost ceva surprinzator.
A. G. Weinberger a fost bine primit in Memphis. Ospitalitatea si prietenia cu care a fost inconjurat au fost miscatoare, chiar si pentru mine."