Orient Express-ul lui Harry Tavitian a oprit si la Bucuresti

Iulian Ignat
Vineri, 5 martie, atmosfera incendiara la celebrul club "Laptaria lui Enache" din Bucuresti. se lansa, printr-un concert primit cu urale de public, un supergrup format din crema tinerilor muzicieni de jazz si blues din Romania:

trei componenti ai trupei Nightlosers: Hanno Hofer - chitara, El Lako Jimi-ch - vioara, Octavian "Barila" Andreescu - bas, saxofonistii Eddie Neumann (Blazzai/Jazz Unit), Mihai Iordache (Sarmalele Reci) si Zoltan Hollandus - contrabas, Mario Florescu - baterie. Initiatorul acestui proiect etno-jazz este unul dintre cei mai apreciati oameni de jazz din ultimii douazeci de ani, Harry Tavitian, care demonstreaza ca nu este "doar" un pianist de exceptie, un maestru al improvizatiilor, un showman exploziv, ci si un foarte inspirat sef de orchestra.

- Domnule Tavitian, trupa dvs. "Orient Express" a aparut ca o foarte placuta surpriza. Cum a pornit acest proiect?

- El se afla la mine in "laborator" de 5-6 luni, dar oamenii au fost foarte greu de adunat. Patru sunt din Cluj, unul din Timisoara, doi din Bucuresti, eu sunt din Constanta. In cele din urma, am reusit sa ne strangem pentru o saptamana cu totii la Cluj, ca un comando in cel mai pur stil armenesc, si prin marea amabilitate a Asociatiei Ecojazz Napocensis si a Casei Studentilor am primit o sala unde am repetat 5-6 zile de dimineata pana seara, practic cu o singura pauza de o ora la pranz. La Cluj am si debutat, cu concerte la cluburile "Music Pub" si "Diesel", iar apoi am cantat la Bistrita. Peste tot, succesul a fost peste asteptarile noastre.

- La fel s-a intamplat si la Bucuresti. Alaturi de dvs. se gasesc in trupa alti sapte instrumentisti de marca, fiecare cu stilul, cu personalitatea lui, totusi, muzica Orient Express-ului este muzica unei trupe foarte puternice si sudate. Cum ati selectat muzicienii pentru acest proiect si cum ati reusit sa-i dati o forma omogena?

- In primul rand, mi-am dorit sa am numai oameni tineri si foarte tineri in aceasta formatie, considerand ca numai cu ei pot obtine un randament cat mai mare. M-am oprit pana la urma, din mai multe nume, la acesti sapte baieti, deoarece le urmaresc activitatea de mai multi ani si stiu ca au fiecare in parte, cu trupa lor, un mod propriu de abordare a fenomenului folclorului si traditiei, fie ca practica o combinatie de folclor autentic cu bluesul (cum e cazul la Nightlosers), o parodie la adresa unui folclor de mahala, sau, eu stiu, de pseudomahala (cum face Sarmalele Reci), sau o preluare a folclorului in jazz (ca la Jazz Unit). Aceasta apropiere si maniera proprie de abordare a folclorului si traditiei m-a facut sa ma opresc la ei si sa le propun colaborarea pentru acest proiect de festivaluri, cluburi, imprimari si concerte in strainatate.

- Este folclorul punctul de pornire al Orient Express-ului?

- Muzica noastra este un aliaj in care-s topite traditiile muzicale ale popoarelor din Balcani. Astfel vor fi auzite ecouri romanesti, bineinteles, dar si bulgaresti, grecesti, turcesti, sarbesti si chiar armenesti. E drept ca Armenia este ceva mai departe de Balcani, dar dubla mea sorginte - armean prin nastere, roman prin adoptie - imi permite apropierea de ambele traditii. Asa cum Orient Express-ul este trenul ce leaga Parisul de Istanbul, trecand prin marile centre culturale ale Europei, la fel si noi, prin muzica, consideram spatiul romanesc ca un teritoriu de sinteza intre gandirea occidentala si miresmele Orientului.