Vor fi 1.200.000 de vizitatori si 40.000.000 de telespectatori. Se vor scrie 500 de articole pe zi. Manifestarile vor fi transmise de TVR si de Pro Tv
Un sat romanesc, in fata Capitoliului din Washington
- Domnule Augustin Buzura, luna aceasta, intre 23 iunie si 4 iulie (ziua nationala a Americii), Romania va participa ca invitata de onoare la cea de-a 33-a editie a Smithsonian Folklife Festival din Statele Unite. Cu ce prilej ni s-a adresat aceasta invitatie?
- Invitatia am obtinut-o prin relatii personale. Printr-un prieten al meu, Eliot Sorel, profesor de psihiatrie la Universitatea "George Washington", ai carui stramosi sunt din Iasi, care-l cunostea pe dl Richard Kurin, director la Smithsonian Institution. Altminteri, cred ca nu ne-ar fi venit randul nici in o suta de ani.
- Ce mobiluri are evenimentul? In ce consta participarea Romaniei la festival?
- Pentru aceasta manifestare (festivalul se desfasoara in aer liber), cea mai mare pe care o realizeaza Romania in Statele Unite in acest secol, vom construi pe Mall - campul din fata Capitoliului din Washington - intre Capitoliu si statuia lui George Washington, un sat romanesc. Am dus acolo o biserica maramuresana (copia celei din Ieud), o troita, un ring de dans, o carciuma - toate autentice. Echipa care ne reprezinta numara 136 de participanti - tarani autentici din toata tara si nu profesionisti. Vor fi solisti de muzica populara, grupuri de ethnoblues, ethnopop, tarafe populare, dansatori, bucatari care prezinta bucataria romaneasca. Participa toti, asa cum traiesc: laolalta romani, tigani, unguri, evrei, nemti, fara sa fie alesi pe etnii, fara sa fie "reprezentativi" din vreun punct de vedere, altul decat cel al autenticitatii.
- Cand vorbim de folclor, ne vin automat in minte cliseele "Cantarii Romaniei". Cine a facut selectia momentelor festivalului?
- O echipa americana a Institutului Smithsonian, impreuna cu specialisti romani. Cei care faceau parte din echipa de selectie nu-i cunosteau pe concurenti. Erau bursieri americani cu bursa Fullbright in Romania, iar din partea noastra - specialisti de la Muzeul Taranului Roman din Bucuresti, de la Muzeul "Astra" din Sibiu, de la Muzeul Transilvaniei din Cluj, de la Muzeul Maramuresului din Sighet. S-a facut o repetitie generala la Sibiu, in 18 aprilie, si atunci s-a stabilit exact cine pleaca si cine ramane.
- Cum va arata si cum va decurge o zi "romaneasca" in capitala Sua?
- In acest "muzeu in aer liber" nu vom organiza expozitii. Vom construi noua corturi unde se vor face demonstratii culinare, de olarit, de pictura pe sticla etc. Se va vinde mancare - vor fi prezentate 12 tipuri de mancare romaneasca, mai multe tipuri de mancare evreiasca, pregatite de o specialista in bucatarie evreiasca. Tot de vanzare vor fi costume nationale, postere, poze; tot ce este creat in arta populara este de vanzare. Va fi prezentat tot ce tine de traditia noastra populara, toate obiceiurile, datini populare. Materialul l-am luat in intregime din tara (americanii au acceptat sa ducem totul de aici): lemn - pentru ca oamenii cunosc lemnul de aici, ii cunosc structura, rezistenta; pamant pentru olari - vreo suta de kilograme de pamant; faina, 60 de butoaie cu varza murata (de unde am fi putut s-o luam din America?), apa minerala din Harghita, bere "Ursus". Pentru tesutul covoarelor, al scoartelor, am luat culori naturale din plante. Oamenii stiu sa lucreze cu materia prima cu care au fost obisnuiti. Toate astea le-am incarcat pe un vapor, care in clipa de fata este pe mare. Sunt insa multe manifestari in paralel si nu numai pe National Mall: o degustare de vinuri romanesti in New Hampshire, o intalnire cu reprezentantii statului Maryland, care este o intalnire cu specialisti in microsoft etc. Vom avea si un punct de informare - am cerut asta datorita faptului ca nu suntem prea bine cunoscuti. De punctul de informare raspunde Grigore Popescu, directorul Institutului de tehnica de calcul. Acolo va fi prezenta toata documentatia despre Romania. Se va afla acolo si un reprezentant al firmelor particulare de turism care si-au scos un bogat material publicitar.
- Printre "participanti" figureaza in vreun fel si atat de indragitul de americani Dracula?
- Sigur ca da. Am scos carti despre el, ca de pilda excelenta lucrare a lui Stefan Andreescu, tradusa in englezeste de Ioana Voia, "Vlad the Impaler - Dracula". Vor participa si specialisti care sa discute despre acest domnitor roman, aflat intre istorie si legenda. De altfel, un politician american, caruia ii povesteam "incurcaturile" noastre cu Dracula, mi-a raspuns: "Sa ziceti multumesc ca-l aveti pe Dracula. Altii nici atata nu au".
- In cat timp ati organizat aceasta ampla manifestare?
- In doi ani de zile, si de ea s-a ocupat aproape tot staff-ul Fundatiei Culturale, persoane de mare performanta profesionala. Am angajat doar cativa specialisti si pe directorii de muzee. Cu cat mai putini, cu atat mai bine. Am preferat sa ne asumam toata raspunderea. Experienta altor manifestari internationale - vezi Lisabona - la care au participat o multime de ministere, specialisti in turism etc., ne-au determinat sa ne multumim cu ce avem.
- Ce alte institutii - romanesti ori straine - v-au ajutat in vreun fel?
- Institutul Smithsonian a dat 500.000 dolari, Guvernul Romaniei ne-a ajutat cu 380.000 de dolari, iar cu restul a contribuit Fundatia, care a mai strans ceva si din donatii.
Ce merita subliniat este contributia ambasadorului american la Bucuresti, dl James Rosapepe care, impreuna cu echipa sa, ne-a sprijinit in tot ce am cerut.
- Diaspora romaneasca din America este foarte numeroasa. Ati izbutit sa-i implicati in vreun fel?
- Unii s-au implicat, participa ca voluntari, ca sa faca traduceri. (Participantii nostri, nu uitati, sunt tarani autentici, care nu stiu limbi straine.) Ceilalti romani din America sunt mult prea prinsi de politica. Diaspora romaneasca, se stie, nu este prea generoasa si deschisa catre tara. Au vazut intotdeauna doar nebunia politica, partidele politice, uitand ca - inainte de orice - sunt romani si ca nimeni nu te stimeaza daca-ti negi tara de obarsie sau daca-i faci rau, fie si prin vorbe.
Folclorul romanesc este singurul care intereseaza cu-adevarat
- Ce ecou sperati sa aiba satul romanesc de la poalele Capitoliului american?
- Zona noastra va fi vizitata de cca 1.200.000 de oameni - asta este media vizitatorilor. Alti 40 de milioane vor lua contact in direct cu Romania prin mass-media: posturi de televiziune, filme, ziare, radio etc. In medie, se vor scrie cate 500 de articole. S-au anuntat si posturi de televiziune care vor transmite in direct. Din Romania, vor participa Televiziunea nationala, care va transmite 10 minute pe zi, plus Pro Tv, care are o echipa foarte solida acolo. Zilnic vom fi, asadar, prezenti pe ecranele televizoarelor romanesti. Iar noi, acolo, vom face imposibilul ca totul sa decurga bine. Este un efort imens, dar merita sa incercam sa schimbam imaginea Romaniei in America, printr-una dintre valorile sigure ale culturii noastre nationale - traditia populara. Ca de obicei, au mai fost si persoane, foarte "subtile", care au cartit si au spus stramband din nas: "Folclor, iar folclor?". De fapt, este singurul care intereseaza. Literatura, arta in general nu intereseaza decat in masura in care s-au afirmat pe plan international. Noi facem imposibilul ca sa-i facem sa fie interesati de literatura, muzica, film etc., prin acest pretext sau vehicul care este creatia populara. Ea intereseaza cu adevarat si mergem cu ceea ce intereseaza. Ierarhiile din tara de la noi nu rezista si nu sunt valabile si in alte tari. Cartile si albumele pe care le vom duce (sunt sute) se vor vinde sau se vor dona. Vom prezenta si portrete de scriitori, dar deocamdata scopul nu este acesta, ci ilustrarea patrimoniului romanesc popular. Literatura va merge absolut sigur dupa... Americanii au un principiu: stabilesc relatii si fac comert numai cu tari pe care le cunosc. Iar noi vom fi cu acest prilej cunoscuti si vom crea alta imagine despre Romania. Cautam astfel sa suplinim ceea ce n-au facut o buna parte din politicieni.
- Ati calatorit mult prin tara si cu acest prilej. Exista oare pericolul ca traditia populara romaneasca, bunul gust al taranului sa dispara in fata inflatiei de kitsch?
- Stiti ca dupa fiecare miscare uriasa, vantul ia gunoaiele si le ridica la suprafata. Pentru moment, infloreste kitschul, infloreste prostul gust, dar dupa aceea lucrurile se reaseaza. In clipa in care se va investi mai mult in cultura, situatia se va schimba.
- Ati luat deja contact cu participantii. In ce relatii va aflati cu ei? Sunt constienti de rolul pe care il au de indeplinit?
- De la bun inceput, participantii au fost selectionati foarte riguros. Trebuiau indeplinite foarte multe conditii: sa reziste la temperaturi de 40C, la umiditatea care va fi atunci pe Mall, sa aiba conditie fizica, sa nu aiba vreo boala. Dar sunt oameni care n-au calatorit toata viata cu avionul. Trebuia sa-i convingem s-o faca. Unuia i-am promis ca o sa-l tin de mana pana la Washington. Sunt lucruri absolut incredibile, unele chiar induiosatoare. Erau in schimb foarte mandri, foarte responsabili. Abia dupa ce le-am comunicat conditiile, au parut mai sceptici. Le-am spus ca voi proceda cu toata duritatea, ca-i trimit imediat acasa, la cea mai mica abatere. S-au angajat sa faca fata si am mare incredere in cuvantul lor.