Pe scurt

Redactia
Maia Morgenstern. Cabiria ma insoteste in turneu. Cine-i Cabiria? Fetita mea cu care ies la plimbare peste cinci minute in parc, sa ne mai racorim putin. Ieri a implinit cinci luni si am sarbatorit-o. E voinicuta si pricepe tot ce-i spun. Copiii inteleg repede daca le vorbesti tot timpul. Cel putin la...

Maia Morgenstern
Cabiria ma insoteste in turneu


Cine-i Cabiria? Fetita mea cu care ies la plimbare peste cinci minute in parc, sa ne mai racorim putin. Ieri a implinit cinci luni si am sarbatorit-o. E voinicuta si pricepe tot ce-i spun. Copiii inteleg repede daca le vorbesti tot timpul. Cel putin la varsta asta te asculta; mai tarziu, nu se stie. Dar chiar acum cand gresim una din noi ne cerem iertare. Fiecare in felul nostru: printr-un cuvant - de-al meu, printr-un gest ori zambet de-al ei. Nu ma credeti? Intrebati-o pe Eva Lea Cabiria si o sa povesteasca. Stie multe, ca e umblata prin lume. O iau peste tot cu mine. De curand a fost la Bistrita-Nasaud, apoi in Franta, unde am filmat cu regizorul Francis Renaud. Filmul se cheama "Marie, Nonna, la vierge et moi". Eu sunt Nonna cu doi de n. Un rol frumos, principal. Acum o luna am jucat la Berlin, la Theater der Welt, in adaptarea lui Alexandru Dabija, dupa romanul "Manuscrisul de la Saragossa". Cum puteam sa nu o iau si pe Cabiria? Ne-am descurcat de minune pentru ca m-au ajutat colegii. Stateau pe rand cu ea, e rasfatata trupei. De unde-i vine numele asta? Nu, nu de la personajul Giuliettei Massina din filmul lui Fellini, ci de mai aproape de noi, de la o colega a mamei, matematician de frunte, pe care o cheama Cabiria. Ce vrei sa mai stii? Daca am fotografii cu fetita mea? Am, dar acum ma grabesc, ca ne asteapta parcul, racoarea. Poate iti aduc poza lunea viitoare, la cafeneaua din curtea Gds din Calea Victoriei. Am acolo recitalul din poezia lui Mircea Dinescu, spectacol intitulat "Caf au lait". Iar saptamana cealalta voi relua "Chirita" lui Alecsandri, acompaniata la pian de colaboratoarea si prietena mea apropiata, compozitoarea Do-rina Crisan Rusu.



Dorina Lazar
Stau in Bucuresti, sa ma prinda eclipsa acasa


Nu plec in vacanta pentru ca m-am angajat intr-un proiect mai amplu, o colaborare a Teatrului Act cu Odeonul nostru si cu Centrul cultural de la Weimar. Spectacolul se cheama "Tovarasul Frankenstein", eu fiind mama tovarasului, respectiv a lui Marcel Iures. Repetam zilnic, in septembrie va fi premiera. Intre timp am avut o bucurie, in calitate de director artistic adjunct al teatrului: Odeonul a participat la Festivalul de la Berlin cu spectacolul "Saragossa in 66 de zile". N-am jucat in spectacol, n-am fost in Germania, dar ecourile favorabile m-au bucurat. Acum am intrat in repetitii cu o piesa ruseasca frumoasa, de Alexandru Galin, "Stele pe cerul diminetii", cu cinci femei in dubla distributie. Roluri incantatoare, drept care am alcatuit o distributie dubla. Iti spun doar cateva nume, ca sa nu platesti multe aditionale: Adriana Trandafir, Carmen Tanase, Camelia Maxim, Oana Stefanescu, Elvira Deatcu, Crina Muresan si altele. Daca ma topesc de caldura? Sunt solidara cu florile mele, bietele, carora nu le mai gasesc locul pentru ca soarele le opareste. Fusese in fata ferestrei noastre un castan care le mai proteja, un castan de 100 de ani, dar pentru ca daramase o bucata din zidul unei cosmelii, primaria s-a hotarat sa-l lichideze. Mai bine tai pomul decat sa repari zidul. Daca mai am timp sa fac piata? Bineinteles, dimineata devreme, cand fata mea o porneste spre radio-difuziune (e redactor la Romania International), eu apuc calea Pietei Matache. Targuiesc si gatesc cu mare placere, doar sunt in vacanta si astept ca eclipsa sa ne prinda acasa.

Alice Manoiu