Ziarele si jurnalistica
In tacerea lor obiectiva, cifrele arata ca numarul candidatilor la Facultatea de Jurnalism din Bucuresti a crescut constant. Chiar si reculul din acest an (doar 7-8 candidati pe un loc) nu pare a fi decat exceptia care intareste regula: tinerii sunt atrasi de miracolul presei. Nimic nu-i descurajeaza - nici salariile adeseori modeste, nici sanctiunile penale la care au fost supusi in ultimul timp colegii din presa scrisa. Tinerii vin de pe bancile scolii cu o imagine imbatabila despre viitoarea lor meserie: a fi ziarist inseamna sa publici pe prima pagina si, pe cat posibil, sa te cheme Cristian Tudor Popescu sau Marius Tuca. O presa tampita, senzationala, plina de babe spanzurate de grinda si de titluri care supraliciteaza realitatea pana la epuizare (gen: "Violata pe bicicleta" sau "Toti romanii mor de foame"), nu face decat sa sporeasca deruta. In numele adevarului se spun multe minciuni. Este suficient sa o intrebi pe Aurora Cornu daca Marin Preda i-a dat vreo palma cat au fost casatoriti, pentru a pune apoi un subtitlu trasnet: "Se pare ca Marin Preda isi batea nevestele". Nu vreau sa vorbesc despre metehnele presei romane si despre criza superlativelor (incredibil, inimaginabil) la care s-a ajuns. Mult mai grav decat dezinformarea prin exagerare mi se pare coruperea tinerei generatii, in numele agresivitatii, al obrazniciei si al inculturii, sub inocenta armura a "intrebarii incomode".
Pe de alta parte, facultatea priveste impasibil fenomenul, evitand vinovat un test de aptitudine, propunand in schimb sa verifice cunostintele de gramatica si limba straina - cazul jurnalisticii de la Cluj.
Batranii presari cred ca jurnalistica se fura si nu intamplator - primiti cu indiferenta sau ostilitate - tinerii ziaristi abia iesiti de pe bancile scolii au probleme grele la angajare. Ajungem astfel la un paradox jignitor pentru o minte normala: avem putini ziaristi adevarati pentru ca sunt prea multi cei care vor sa urmeze aceasta meserie. Cand ziarele dau faliment in serie sau, din cauza tirajului, isi restrang drastic redactia, tinerii sunt obligati sa accepte orice - nu doar sa scrie despre gaini care nasc pui vii, dar, in primul rand, sa uite tot ce au invatat in patru ani de facultate.
Intr-adevar, cifrele arata o crestere a interesului pentru facultatile de jurnalistica din tara. Sa nu ne bucuram prematur. Tare ma tem ca in curand, din saracie sau din lipsa de profesionalism, chiar ziarele vor ajunge in situatia candidatilor la jurnalism: 7-8 se vor bate pentru un singur cititor.
Sorin Preda