Usa de lemn negru se deschide catre o camera mare, cu un plafon cu chesoane, pe care o lumina verde se chinuie sa il lumineze. Este foarte frig. De cum intri, este imposibil sa-ti desprinzi privirea de la corpul care se odihneste acolo, imobil, sub o cuvertura. In spatele sau se afla o fotografie in marime naturala a giulgiului sfant. Punerea in scena a sculptorului Luigi Mattei este uluitoare. Bolognezul studiaza cu aviditate efectul pe care "spectacolul" il are asupra vizitatorilor sai. Apoi porneste un mic magnetofon ascuns dedesubtul sculpturii, din care rasuna un cantec gregorian. Cu un singur gest, trage cuvertura ce acopera corpul unui barbat dezbracat, de 1,78 m, foarte musculos. Parul lung ii cade peste umeri, ochii ii sunt inchisi, fata incadrata de o barba deasa pare inchisa in ea insasi, insensibila la privirile care o interogheaza de atatea secole. Stralucind cu un luciu mat, sculptura din fonta lustruita seamana cu ceramica. Pare acoperita de un praf fin, rosiatic. Instalata la orizontala pe soclul ei, sculptura pare foarte usoara, in ciuda celor 120 de kilograme. Pe umarul stang, se disting urmele lasate de crucea purtata in timpul supliciului. Fruntea este marcata de amprenta coroanei de spini, mainile incrucisate pe pubis sunt gaurite de cuiele cu care au fost tintuite pe cruce. Pieptul umflat exprima cumplita durere a asfixiei, care ii ucidea pe cei crucificati. Dincolo de valoarea sa artistica, la care suntem mai mult sau mai putin sensibili, sculptura se impune in mod incontestabil drept reprezentarea in trei dimensiuni a giulgiului de la Torino, opera la care Luigi Mattei lucreaza de doi ani. O premiera realizata impreuna cu antropologul Fiorenzo Facchini de la Universitatea din Bologna si cu profesorul de anatomie Lamberto Coppini, dupa studiile cele mai recente in acest domeniu. Vizitatorii au putut vedea statuia incepand cu 9 ianuarie, la Biserica "Sfantul Ierusalim" din Bologna.
O copie perfecta a trupului lui Iisus
La 54 de ani, artistul italian - profesor la Academia de Arte, autor a mai mult de 500 de opere religioase - vrea sa faca un lucru perfect. Ceea ce pare sa-i reuseasca, avand in vedere realizarile sale din Italia. Mai ales ca Vaticanul, desi foarte prudent atunci cand este abordata chestiunea autenticitatii giulgiului de la Torino, a aprobat demersul sculptorului prin intermediul secretariatului general de la Vatican si al cardinalului delegat in acest scop. Aceasta aprobare ii va aduce fara indoiala lui Mattei un renume international. Sigur, sculpturile si desenele italianului si-au gasit deja locul in Brooklyn Museum, din New York, la Muzeul "Puskin" din Moscova si la Muzeul National din Santiago de Chile, pentru a nu da decat aceste exemple. "Paradoxal, gratie unei copii perfecte, voi intra in istorie", prevede Mattei, neascunzandu-si satisfactia. "Creand chipul lui Iisus, ofer o imagine care tine in acelasi timp de sacralitate si de profan. Un obiect de cult, cat si un bust clasic. Intr-un cuvant, o sculptura cu S mare."
Obsesie divina
Luigi Mattei a vazut prima data sfantul giulgiu in 1978, aflandu-se printre alte trei milioane de pelerini. "S-a impus imediat ca o sursa de inspiratie sculpturala", spune el. "Timp de douazeci de ani, imaginea sa mi-a stat in minte." Catolic practicant, evita misticismul, dar recunoaste ca a trait o aventura iesita din comun in cei doi ani cat a durat realizarea proiectului sau. "Prima data, m-am cufundat in studii despre acest subiect", spune el. "Opere de istorie, de arheologie, de chimie, de antropologie, de anatomie... Cele mai vechi cercetari dateaza din 1898, moment in care cercetatorii, stupefiati de o prima fotografie care revela intr-un mod evident corpul unui om, au inceput sa se interogheze in legatura cu originea misteriosului giulgiu de la Torino." S-au scris mii de studii si carti pe aceasta tema. Pentru sculptor, ca si pentru foarte multi credinciosi, dar si pentru unii oameni de stiinta, problema autenticitatii giulgiului nu se mai pune. Bazandu-se pe ultimele analize realizate intre 1995 si 1998, pe 250 de mostre preluate de pe panza, el considera, impreuna cu botanistul Avinoam Danin si cu paleontologul Uri Baruch, ca estimarea vechimii, facuta cu carbon 14 si care in 1998 a schimbat conceptia celor mai increduli, stabilind originea giulgiului intre anii 1260-1310, este eronata. Ei pretind ca giulgiul este anterior Evului Mediu, oferind argumente convingatoare, ce tind sa demonstreze ca panza de la Torino l-a acoperit intr-adevar pe Iisus.
O opera gratuita si anonima
Sculptorul, care timp de un an si-a tinut secret proiectul pentru a nu-i fi furata ideea, recunoaste ca dorea "sa realizeze un lucru pe care nimeni nu-l mai facuse" si sa sarbatoreasca, in felul sau, intrarea in noul mileniu, dar respinge orice ambitie mercantila. "Din respect, nu am semnat aceasta opera si nici un lucru care sa aiba legatura cu ea nu va fi comercializat. De altfel, sculptura mea nu a fost vanduta abatiei din Santo Stefano, ci lasata acolo pentru a fi expusa. Un altul, in trecut, l-a vandut pe Iisus pentru un pumn de bani; amintiti-va ce s-a intamplat cu el... Iisus are o dimensiune profund umana, trebuia sa-i fie facut un corp adevarat. Pentru mine, lucrul acesta era evident. Am constatat ca toti cei care se apropie de el coboara privirea si incearca sa-l atinga pentru a "si-l insusi". O copie la scara mai mica destinata nevazatorilor va aparea curand."
Reproducerea sculpturala a giulgiului lui Iisus emana un realism incontestabil, datorat colaborarii stranse intre Mattei si un grup de cercetatori. Alaturi de sprijinul acordat de Institutul International de Studii asupra Giulgiului din Torino, ce grupeaza patruzeci de oameni de stiinta si care a fost creat in 1977, sculptorul s-a bazat pe datele comunicate de catre savanti pentru a realiza sculptura din argila, care a servit drept mulaj pentru modelul final din fonta. Artistul a avut grija sa verifice, prin intermediul informaticii, fidelitatea reproducerii sale in trei dimensiuni. O precizie care i-a permis sa realizeze o experienta deloc neglijabila. In colaborare cu Universitatea din Bologna, a acoperit sculptura cu praf rosiatic si apoi a pus peste ea un cearceaf umed. "Chiar daca modelul seamana cu sfantul giulgiu, amprenta este diferita. Ceea ce inlatura o data in plus ipoteza ca un falsificator ar putea sa realizeze un giulgiu pornind de la o sculptura sau un corp omenesc torturat", concluzioneaza el. "Experienta trebuie incercata din nou, cu mai multa vigoare", recunoaste, cu toate acestea, sculptorul care spera sa faca parte, "cu modestie", din legenda giulgiului din Torino. Pana atunci, o posibila confruntare cu enigmaticul lintoliu nu este exclusa. Relicva ar trebui expusa de pe 22 august pe 22 octombrie, cu ocazia jubileului. In 1998, doua milioane de pelerini, printre care Papa insusi, au mers la Torino sa se reculeaga. Este foarte posibil ca anul acesta sa vina in numar si mai mare pentru a admira "Corpul lui Hristos".
(Adaptare dupa "Point de Vue")