Scrisori in dezbaterea cititorilor

Redactia
"Vreau sa-mi vand un rinichi". (F. As nr. 394). Comercializarea organelor umane e interzisa.

Stimata d-na Sanziana Pop,
Stimate d-le Toma Roman,

In numarul 394 (51) din 27 decembrie 1999 al revistei "Formula As", a aparut o scrisoare a unei doamne (Corina - Botosani) care pentru a iesi dintr-o situatie disperata isi ofera spre vanzare un rinichi. Din pacate, in ciuda tragismului situatiei, solutia pe care o alege este si nerealista, si in afara legii.
Legea transplantelor de organe interzice comercializarea organelor umane. Vechea Lege a sanatatii din "78 interzicea si ea tranzactiile cu organe. La fel toate legile din Europa si America. Vanzarea de organe pentru transplant este condamnata de toate organizatiile profesionale din domeniu. Dupa frecventa anunturilor de la mica publicitate din diverse ziare, acest fapt este ignorat de presa din tara noastra si prin repetare, cititorii o iau drept o practica legala, fireasca.
In acest context, va rog sa publicati raspunsul meu pentru d-na Corina, in care aduc cateva argumente, in principal medicale, pentru a o convinge sa renunte la intentia sa. Aspectele morale, etice, religioase ale Legii transplantului, cred ca ar necesita o dezbatere la care sa participe pe langa medici, si juristi, filosofi, teologi etc.

Stimata d-na Corina,
In primul rand, nu trebuie sa va fie rusine si consider ca sunteti de admirat pentru cata hotarare si spirit de sacrificiu aratati pentru copiii dvs. Dupa situatia pe care o descrieti, inteleg disperarea dvs. Totusi, solutia pe care o propuneti nu este cea care sa va rezolve problemele. Vanzarea unui organ uman (in cazul dvs. a rinichiului) este ilegala in Romania, conform Legii transplantului de organe. Aceasta reglementare este in consens cu toate legile, reglementarile si practicile privitoare la transplantul de organe din tarile unde sunt recunoscute valorile civilizatiei occidentale. Motivele acestei interdictii sunt de natura medicala, morala, etica, psihologica etc. Cred ca pentru dvs. este important sa le subliniez pe cele mai importante: cele medicale. Acestea sunt de doua categorii: riscul actului operator propriu-zis si consecintele pe termen lung ale nefrectomiei (indepartatrea unui rinichi). Pentru un donator sanatos, aceste riscuri nu sunt prea mari si pot fi acceptabile, in situatia donarii benevole intre membrii unei familii; totusi, sunt centre importante de transplant din lume care au renuntat la transplantul renal de la donator viu. Daca riscul decesului cu ocazia interventiei chirurgicale este intr-adevar foarte mic (sunt raportate in jur de 20 de cazuri in literatura de specialitate), complicatiile perioperatorii (vindecarea mai inceata a plagii, infectii, trombembolism etc.) pot prelungi saptamani intregi perioada de internare postoperatorie (care obisnuit este de pana la o saptamana), cu discomfort important (durere, imobilizare la pat etc.) pentru donator. Uneori, cicatricea postoperatorie, destul de ampla, este locul unor dureri prelungite si care limiteaza capacitatea de munca (mai ales fizica). Pe termen lung, pacientii care raman cu un singur rinichi pot dezvolta hipertensiune arteriala si proteinurie intr-o proportie mai mare decat oamenii cu doi rinichi. In plus, din punct de vedere psihologic, donatorul pe bani poate deveni o victima, un sacrificat si nu beneficiaza de sentimentul inaltator al donatorului inrudit si altruist, care permite depasirea momentelor mai dificile legate de operatie. Motivele morale, etice care se opun comercializarii organelor pentru transplant sunt relativ evidente, dar cred ca ar merita o dezbatere in presa, pentru a cunoaste atitudinea societatii civile din tara noastra cu privire la acest subiect (de altfel dezbatut, periodic, cu argumente pro si contra si in publicatiile medicale stiintifice internationale). De altfel, chiar daca am face abstractie de aceasta lege (ca doar traim in Romania si anunturile care apar la mica publicitate in numeroase ziare fac abstractie de ea), nu cred ca ati putea obtine pe rinichiul dvs. un venit care sa asigure viitorul copiilor dvs. (care sunt inca mici si au nevoie de o mama in putere). Sper ca strigatul dvs. de disperare sa gaseasca ecou intre cititorii revistei si cu ajutorul lor sa va gasiti un loc de munca si o locuinta ca sa va puteti creste copiii. Cu respect,
Dr. Ioan Mihai Patiu - Clinica de Nefrologie Umf Cluj-Napoca, Str. Clinicilor 3-5, Cluj-Napoca, cod 3400, tel. 064/ 19.27.71 int. 196-143

"Vreau sa-i ofer Corinei casa si masa, precum si acte de ramanere in spatiu"
Locuiesc in Bacau, am o mama bolnava si un frate neputincios. Doresc sa-i ofer Corinei (autoarea scrisorii "Vreau sa-mi vand un rinichi") o posibilitate onesta de trai: casa si masa pentru ea si copii, cu conditia de a-i ingriji pe cei doi. Avand in vedere ca fratele meu este handicapat, Corina va avea dreptul la carte de munca si la salariu. Daca lucrurile merg bine, se pot face si acte de ramanere in spatiu.
Astept sa fiu contactata la tel. 034/14.35.40. Fam. Barabas

Cititorii Multumesc Pentru Ajutor

"Andreea nu mai e singura"

Draga "Formula As",
Cu catva timp in urma am adresat un apel cititorilor tai minunati, rugandu-i sa ajute o fetita de numai 11 ani, Andreea, suferinda de parapareza spastica ("Ajutati-o pe Andreea sa mearga", F. As nr. 387). Desi stiam cat de bogati sufleteste sunt cei carora ma adresam, am fost pur si simplu impresionata de numarul mare de telefoane si scrisori primite atat de mine, cat si de mama Andreei. Idei, tratamente, doctori, bani sau numai un gand bun si o vorba de alinare, toate au ajutat-o pe Andreea sa simta ca nu este singura, ca exista pe lume oameni care se gandesc si la ceilalti, iar mamei ei i-au redat increderea in oameni si puterea de a merge mai departe.
De aceea, ma fac acum mesagerul recunostintei si multumirilor lor. Fie ca bunul Dumnezeu sa aduca in sufletele dvs. aceeasi lumina pe care o raspanditi prin faptele dvs. bune. Sfintele Sarbatori ale iernii vor fi fost cu siguranta mai fericite, avand sufletul impacat ca l-ati ajutat pe cel in nevoie.
Ne vom ruga pentru dvs. si pentru aceasta revista minunata, ce dovedeste mereu si mereu ca exista minuni, exista miracole.
Cu stima si recunostinta, in numele Andreei si Paraschivei Sin,
Catrina Carmen - Str. Ion Baiesu, bl. 5, ap. 10, Buzau

Scrisoarea Saptamanii

"Baiatul meu s-a prabusit in singuratate"

Stimata d-na Sanziana Pop,
Sunt o femeie vaduva, in varsta, singura si bolnava. Singurul meu fiu a emigrat de un an in Canada. Este un baiat serios, integru, corect, priceput si instruit, cu simtul raspunderii si al datoriei, un suflet sensibil, dar timid.
A terminat Politehnica, cunoaste foarte bine operare pe calculator si relativ bine programare, vorbeste foarte bine engleza. In meseria lui are numai doi ani de practica. A emigrat in Canada in conditii legale, cu care ocazie si-a vandut apartamentul pentru a face dovada la ambasada ca poseda valuta in cont - ultima conditie a plecarii. Banii ii erau necesari pentru a-si asigura casa si masa, intrucat statul canadian nu asigura cazare si serviciu.
Din documentarea pe care o avea, rezulta ca pregatirea lui tehnica era foarte cautata. Dar cand a ajuns acolo s-a izbit de faptul ca se cerea si experienta mai indelungata, ceea ce el nu avea. Si cum banii lui s-au topit incetul cu incetul, a acceptat servicii mult sub pregatirea si potentialul lui. Aceasta si datorita faptului ca serviciile mai bune se aflau prin relatii, iar el nu cunostea pe nimeni. A fost socat de raceala oamenilor, de faptul ca nu ai cu cine schimba o vorba, cui sa-i ceri un sfat competent si sincer si s-a simtit foarte singur, izolat si marginalizat.
Avusese o recomandare catre doua familii de romani care erau de multi ani acolo, dar cand i-a sunat nici nu au vrut sa stea de vorba cu un compatriot. Singuratatea este o boala grea si este necajit ca nu o poate suporta. In tara, oamenii erau calzi, apropiati, dar cum a plecat in strainatate, romanul s-a schimbat, nu-si mai cunoaste compatriotii, nu le intinde o mana de ajutor, din contra, daca poate sa le faca un rau, il face fara mustrari de constiinta. Toate acestea l-au marcat atat de mult pe Radu, incat spune ca Dumnezeu l-a uitat, ca el nu mai are noroc in viata. A devenit pesimist, deprimat.
Eu nu mai dorm noptile de grija, nu stiu cum sa-l ajut, nu cunosc pe nimeni acolo. Citesc in mod constant revista "Formula As" si vad ca alinati multe suferinte si-i ajutati pe cei la necaz. As vrea sa va rog sa-l ajutati si pe fiul meu, in sensul ca, transmitand pe Internet aceste randuri, poate romani, oameni de bine (caci poate mai exista) din Toronto - Ontario, Biserica Ortodoxa ii vor intinde o mana de ajutor, o raza de speranta si un sprijin efectiv, o vorba buna! Poate fiecare din ei isi aminteste de greutatile inceputului in tara straina si ce mult conteaza o mana intinsa. Caci numai prietenia si caldura omeneasca impreuna cu credinta in Dumnezeu pot sa-i redea increderea in viitor, sa-i ridice moralul. Puteti face un apel la oamenie si credinta? Radu raspunde cu daruire atunci cand e primit si ajutat cu sinceritate si inima deschisa si se inchide in sine cand e tratat cu ironie si aroganta.
Daca publicati aceste randuri, va rog sa mentionati pentru cei care doresc sa-l ajute sa va contacteze pe dvs. prin Internet, pentru a le furniza urgent adresa lui.
Nu as face aceste precizari daca nu as sti ce moral scazut are si cat de mult depinde starea lui morala si psihica de ajutorul unor oameni buni. Ar vedea ca nu e singur si ca printre compatrioti mai sunt si oameni de caracter, calzi si sinceri. Cu multe multumiri,
Maria

Sos
"Doresc un om cu care sa schimb o vorba"
Cu toate ca mi-am pierdut vederea de sase ani, eu cumpar revista "Formula As" si vecinii mei vin si mi-o citesc de la un cap la celalalt si poate o si repeta. Merge din mana in mana, ca nu au posibilitatea sa o cumpere, avand pensii mici.
Vin si eu cu o mare rugaminte la dvs.: am ramas singur, sotia a decedat, copii nu am, nu are cine sa-mi cumpere macar o paine. Sunt un om sanatos la cei 70 de ani ai mei, locuiesc intr-o garsoniera modesta, ma mai descurc in casa, dar nu am cu cine sa schimb o vorba. Apelez la bunatatea dvs., ca sa scrieti si de mine in ziar, poate gasesc un suflet ca si mine, o femeie singura, care sa vina sa locuim impreuna, sa ne ducem alaturi zilele pe care le mai avem. Poate sa aiba si-un handicap, numai sa aiba suflet bun. Sa va dea Dumnezeu sanatate, putere de munca si viata lunga,
Stan Giorge - Post restant, O. P. nr. 2, sector 1, Bucuresti

"Ofer o camera contra ajutor"
Am 57 de ani, dar sunt imobilizata la pat. Ofer o camera goala, nemobilata, unei femei pana in 65 de ani, care sa-mi ofere in schimb putin ajutor. Mentionez ca nu doresc decat putin ajutor, deoarece de ingrijirea mea personala se ocupa sotul meu. Dar acest putin ajutor pe care-l solicit este foarte important pentru mine. Amanuntele le vom discuta personal. Astept o persoana cu caracter, cu teama de Dumnezeu, buna, sa nu fumeze, sa nu bea, sa nu aiba vorbe si ganduri necuviincioase, sa aiba un venit lunar cat de moderat.
Astept cu increderea ca Dumnezeu imi va trimite un suflet cu credinta sincera, care sa ma ajute ca o sora, deoarece eu nu am nici o ruda de sange. Va multumesc anticipat si Dumnezeu sa faca din revista dvs. o stea calauzitoare pentru toti cei care cauta cu disperare salvarea.
Bidian Elena - Str. Stefan cel Mare nr. 580, Braila

Solicitari Locuri De Munca

"Sunt specialist in estetica si cosmetica"
Am 37 de ani si sunt specialist in estetica si cosmetica, un domeniu pe care l-am studiat cu pasiune. Desi am practicat aceasta meserie peste hotare, aici, in tara, n-am izbutit sa-mi gasesc inca un loc de munca. In speranta ca imi veti da o mana de ajutor, va multumesc anticipat. Mentionez ca sunt absolventa a Scolii Internationale de Cosmetica si Machiaj "Christine Valmy", promotia 1996-1997.
Khleef Ruxandra - Str. Constantin Brancusi nr. 1, bl. S14, sc. A, ap. 5, sector 3, Bucuresti

"Am de crescut trei copii. Ajutati-ma sa imi practic meseria de sora de cruce rosie"
Sunt o somera disperata, pentru ca trebuie sa cresc singura trei copii, cu varste intre 12 si 14 ani. Invata foarte bine la scoala, desi doi dintre ei sunt bolnavi (fiica mea cea mai mare, care este eleva la un liceu de elita unde a intrat fara nici un fel de ajutor, nu are bani sa-si cumpere manuale). Nu cer decat posibilitatea ca prin intermediul revistei dvs. sa-mi ofer serviciile de sora de cruce rosie, avand pregatirea necesara. Sunt un om constiincios si muncitor, corect, dornic sa-si creasca copiii in demnitate. Oare ma poate auzi si ajuta cineva?
Dragomir Maria - Str. Centru, bl. 31, et. 3, ap. 9, Poiana-Campina, jud. Prahova, cod 2158

"Doresc sa lucrez in balneofizioterapie"
Am terminat Scoala Postliceala Sanitara, cursuri de zi, la stat - sectia Balneofizioterapie. Doresc sa ma angajez conform pregatirii mele, in orice oras sau statiune de profil. Sunt o persoana amabila, cu aspect fizic placut, sociabila, cu mare dorinta de a ajuta. Din pacate, in orasul meu nu am nici o perspectiva.
In speranta ca rugamintea mea va avea ecou, va multumesc!
Cristina T. - Orsova