Inapoi, la noroi?. Clasa politica romaneasca isi dovedeste inca o data calitatea!

Toma Roman
Intr-un an hotarator pentru finalizarea tranzitiei si pentru initierea procesului de aderare la Ue, politicienii romani obsedati de alegeri si, inevitabil, de consecintele lor isi dau in petec, deschizand - cu mult inainte de datele oficiale ale startului - o campanie ce se anunta deja murdara si dura.

Cetatenii s-ar fi asteptat, poate, ca "alesii" lor sa polemizeze pe marginea proiectului de buget pe anul in curs sau sa discute programul economic pe termen mediu, intocmit de premierul Isarescu la solicitarea Comisiei de Integrare a Ue. Unii ar fi dorit, desigur, ca liderii partidelor politice sa isi clarifice pozitia fata de decizia Ue de a "izola" Austria ca urmare a accederii la guvernare a extremistilor nationalisti. Nu de alta, dar Romania a cunoscut si ea sub guvernarea Pdsr-ista o coabitare cu astfel de forte si risca, daca sondajele privind intentiile de vot se vor mentine, sa se regaseasca iarasi intr-o asemenea situatie. Cei mai multi ar fi sperat insa ca partidele, aflate in pragul lansarii in cursa electorala, sa-si prezinte pe larg programele economice, solutiile pentru depasirea crizei, pentru iesirea din saracie. Astfel de discutii ar fi intrat in zodia normalitatii si ar fi anuntat o campanie electorala pozitiva, corecta.
In locul unor dezbateri normale si "constructive", electoratul s-a ales, in acest inceput de an, cu un nou scandal, cu un circ politic ce indica o campanie esentialmente negativa, aiuritoare prin bruiajul temelor si, probabil, plina de "dezvaluiri". O campanie al carei scop nu va fi convingerea cetatenilor de rand ca o oferta este mai buna decat alta, ca un program poate produce - in aplicare - efecte mai rapide si mai bune decat altul, ci denigrarea adversarului, doborarea lui prin orice mijloace, inclusiv prin cele mai putin ortodoxe. Romanii vor asista iarasi la diversiuni politice primare, la prezentari spectaculoase de "dosare". Unii se vor "amuza" de limbajele folosite, de "tacticile" utilizate pentru bruscarea oponentilor, de "scrisorile pierdute" - reale sau apocrife - regasite, ulterior, public. Campaniile trecute ne-au dezvaluit si "campionii" unor astfel de procedee si, cu siguranta, ei se vor ilustra iarasi. Pentru o campanie in prag de mileniu si pentru o tara ce aspira la racordarea completa la civilizatia, dar si la civilitatea Occidentului, situatia este insa trista. Acest mod de a purta o campanie dezvaluie balcanismul politicianului roman, totala lui detasare de cei care, prin voturile lor, il plaseaza "in fruntea bucatelor". Despre clasa politica romaneasca, despre modul in care s-au selectat membrii ei, s-a mai scris inca si se va mai scrie. Pana la constituirea unei paturi de politicieni responsabili si onesti, va trebui cu certitudine sa mai treaca timp.
Scandalul recent a fost declansat de publicarea in cotidianul "National", marti, 1 februarie a.c., a unui articol de analiza a evolutiilor politice posibile pe scena politica romaneasca, in perspectiva alegerilor generale de la sfarsitul anului 2000. Articolul in cauza prevede o rearanjare a spectrului in urma celor doua experiente de guvernare traite de romani: cea Pdsr-ista, de centru-stanga, si cea Cdr-ista, de centru-dreapta. Ambele guvernari au fost descurajante prin ineficienta, haos si coruptie. Electoratul este practic derutat pentru ca are impresia ca trebuie sa aleaga intre doua rele. Prima, administratia Pdsr-ista, s-a vadit antireformista si corupta, cealalta, condusa de Cdr - ineficienta si clientelizata partinic. Cum cea de-a treia cale a intarziat sa apara, solutia scoaterii din apatie a alegatorului roman ar fi o reordonare pe baze doctrinare a elementelor "jocului". In contextul unei unificari a tendintelor social-democrate, s-ar putea constitui cel mai puternic "pol politic" al momentului, orientarea liberala nefiind inca bine fixata, iar cea crestin-democrata uzata de guvernare si macinata de conflictele interne ce au zguduit Pntcd-ul. Succesul social-democratilor ar fi insa garantat numai daca ei s-ar debarasa de gruparile nostalgizant comuniste si antireformiste pentru ca, daca acestea ar accede la guvernare, ar fi respinse de Occident si Romania ar fi, iarasi, marginalizata.
Pentru autorul articolului, d-l Alexandru Savulescu, structurarea unui pol social-democrat puternic presupune in consecinta abandonarea Pdsr-ului dominat de "umbra" lui Ion Iliescu, de catre "grupul reformistilor" condus de d-l Adrian Nastase, grup cu orientare politica moderna, deschisa spre integrarea europeana. Acest grup ar putea fortifica Psdr-ul, partidul "de buzunar" al d-lui Alexandru Athanasiu, partid ce are meritul de a fi fost acceptat in Internationala Socialista. "Noul Psdr" ar deveni, dupa infuzia masiva de personalitati politice marcante, liantul pentru ApR si Pd, cele trei partide reunite impunandu-se cu autoritate drept prima forta a scenei publice romanesti. Autorul isi fundamenta pledoaria pe apelurile repetate ale d-lui Athanasiu pentru reunificarea social-democratiei, pe observarea unor frictiuni latente in Pdsr si pe calculul - aproximativ - al sanselor ApR si Pd de a juca vreun rol in administratia ce va fi instaurata dupa alegerile din anul 2000. Articolul citat este deci un "scenariu ipotetic", o previziune, proiectarea unei opinii a autorului sau.
Reactia celor vizati, in special a d-lui Adrian Nastase, a fost deosebit de dura. D-l Nastase a deschis "cutia Pandorei", afirmand ca articolul ar fi fost comandat de Putere si ca el face parte dintr-o campanie declansata de aceasta pentru a stopa ascensiunea electorala a Pdsr-ului (Partidul d-lui Ion Iliescu a fost creditat, dupa cum se stie, in ultimele sondaje din 1999, cu un procent de 35-40% din intentiile de vot). D-l Nastase si-a probat acuzatiile, prezentand opiniei publice un document pe care il crede emanat de la Presedintie. Documentul, intitulat "Inventarul de concepte strategice - campania prezidentiala 2000", fixeaza punctual "tintele campaniei negative" pe care ar urma sa o duca Puterea pentru recastigarea alegerilor. D-lui Nastase, care a dat in judecata ziarul si pe autorul articolului, i s-au alaturat presedintele Pdsr, d-l Ion Iliescu (ce a sugerat ca informatiile publicate sunt produsul unei "celule de diversiune" de la Cotroceni), si d-l Ioan Mircea Pascu (care a sustinut ca Pdsr detine date despre o implicare in politica, de partea Puterii, a serviciilor secrete). Din spusele lui reiese asadar ca exista un plan tenebros de distrugere a Pdsr-ului, de destabilizare a lui prin blocarea sanselor de victorie in alegeri.
Replica la gravele acuze nu a intarziat sa apara. Intr-un comunicat - difuzat de purtatorul sau de cuvant, d-l Rasvan Popescu -, Presedintia a sustinut ca "liderii Pdsr si-au pierdut luciditatea sau nu au ceva mai bun de facut", presedintele asteptand de fapt de la principalul partid de opozitie "solutii alternative la problemele majore ale tarii, mai ales din perspectiva amplei dezbateri in jurul Strategiei nationale de dezvoltare pe termen mediu". Raspuns coerent si de bun simt, care confera un net avantaj Presedintiei, plasand-o deasupra polemicilor politice. Din pacate, el a fost dublat de o replica a Pntcd, prezentata de secretarul sau general, d-l Remus Opris (lipsa lui de charisma dauneaza vizibil partidului si asa lipsit de "actori" fotogenici), care toarna gaz peste foc. Comunicatul Pntcd acuza "camarila iliesciana (...) care a saracit Romania intre anii 1990 si 1996, jefuind bancile, transferand sume uriase de bani in afara tarii, sustinand gaurile negre din economie din banii platiti de romani ca taxe si impozite" etc. etc. Afirmatiile, intr-un limbaj ce aminteste de "lemnul" comunist, sunt extrem de dure, dar daca nu sunt sustinute cu probe risca sa se intoarca impotriva celor ce le-au facut. Pentru ca, repet, daca nu sunt probate, ele indica o angrenare a Pntcd-ului in "campania murdara". O campanie maniheista, fara argumente, de tipul "coruptiilor" - "coruptii nostri", "hotii lor" - "hotii nostri". O astfel de campanie ar face ca Pntcd-ul si coalitia ce il sustine sa se confunde in fata alegatorilor cu Pdsr-ul, pe care il combate. Deruta si detasarea electoratului devin in aceasta situatie perfect justificate.
Electoratul asteapta programe cu solutii concrete privitoare la redresarea economiei, la integrarea europeana sau combaterea coruptiei. Cu toate greselile comisiei in administratie, cu toate actele de coruptie dovedite ale unor sprijinitori ai ei, Puterea are acum, in preajma declansarii oficiale a campaniei electorale, un program coerent, ce poate constitui fundamentul unor polemici politice decente si pozitive. Pdsr-ul ar trebui sa ia in considerare "Strategia" propusa de premierul Isarescu si, daca are argumente, sa o combata propunand eventual ceva mai bun. Transferarea dezbaterii politice intr-o balacareala fara limite face ca cetateanul de rand sa dispretuiasca politica si pe politicieni si, daca se decide totusi sa voteze, sa voteze acele forte care nu s-au compromis inca guvernand. Electoratul roman asteapta inca "a treia cale".