O afacere tenebroasaAnul electoral este si va fi marcat de scandaluri. Dezvaluiri senzationale au fost si vor fi facute de mediile neutre sau apropiate partilor angajate in joc. Atat Puterea, cat si Opozitia vor incerca sa influenteze, ba chiar sa manipuleze opinia publica. Suvoiul de informatii, false sau adevarate, vor deruta cetatenii, vor bloca uneori simtul lor critic, indemnandu-i sa voteze emotional. Fenomenul este aproape firesc pentru ca - in cei zece ani de la prabusirea totalitarismului - clasa politica din Romania are destul de putine lucruri cu care sa se laude. Chiar si atunci cand, in sfarsit, apar semne de deblocare a situatiei, cand se initiaza masuri corecte pentru redresarea tarii, interese obscure, de grup, le deformeaza, le pervertesc. Pentru cei mai multi politicieni romani, interesul national este o metafora sub care isi ascund "jocurile" particulare, miscarile de culise, vizand accederea la Putere, preluarea fraielor administratiei. Dupa zece ani, s-ar putea spune ca Romania nu are inca o clasa politica responsabila, iar societatea civila nu este inca stabilizata.
As fi vrut sa scriu despre succesul inregistrat de premierul Isarescu la Washington. Intalnirile sale de varf cu reprezentantii Administratiei americane, discutiile cu "partenerii" de la Fmi, felicitarile secretarului de stat, Madeleine Albright, pentru inceputul cert al redresarii economiei romanesti ar fi meritat, fiecare, o analiza. "Evenimentele" interne le-au diminuat importanta, le-au ascuns semnificatia. Un nou scandal a facut ca actiunile celui mai apolitic si mai eficient premier roman postdecembrist sa fie mai putin sesizabile, desi ele sunt notabile si promit realizarea unor transformari concrete indelung asteptate. Dupa o reteta deja cunoscuta, scandalul prabusirii Fni-ului si al "telefoanelor otravite" privind stabilitatea B.C.R. au fost provocate tocmai atunci cand premierul se pregatea sa finalizeze acordul cu Fmi-ul, acord garantand noile credite pentru continuarea reformei economiei romanesti. Ca-ntotdeauna, "cineva" are grija sa strice ceea ce se construieste cu atata migala. "Cineva" din Romania, asociat - se pare - cu cercuri mafiote din afara, a urmarit sa loveasca in primul proces coerent de redresare a tarii, declansat de Puterea in functiune, sub bagheta "tehnicianului" Mugur Isarescu. Prin numirea lui ca prim-ministru, conflictele generate de "algoritm" in coalitia guvernamentala s-au redus, desi interese electorale au mai aprins, cateodata, spiritele.
Toata lumea se intreaba cine a declansat noua afacere tenebroasa? Cui ii serveste provocarea ei? Protagonistii scenei politice au dat diverse explicatii. Analistii economici s-au pronuntat si ei. Prabusirea unui fond de investitii (Fni-ul) ce aduna economiile a peste 300.000 de cetateni are, in contextul anului electoral, o evidenta conotatie politica, desi acest fond nu era garantat de stat si implica, precum orice intreprindere asemanatoare, anume riscuri. Chiar faptul ca, prin dobanzile uriase oferite, capatase aspectul unui joc piramidal, de tipul "Caritas"-ului, trebuia sa dea de gandit. Era clar ca "oameni de afaceri" voiau sa speculeze naivitatea cetatenilor de rand, sa le foloseasca banii, plecand de la premisa ca, pana la urma, statul ii va despagubi. Cum s-a intamplat si in cazurile Dacia Felix, Credit Bank, Safi etc. Asocierea cu C.E.C.-ul, realizata prin manevre obscure ale unor forte interesate, a potentat speculatia, facandu-i pe cei dornici de castiguri rapide, fara munca, sa supraliciteze, sa-si angajeze toate resursele.
Pentru oricine gandeste logic, exploatarea acestui scandal nu putea folosi decat Pdsr-ului. Liderul lui, d-l I. Iliescu, si partidul insusi se afla intr-o lenta, dar continua pierdere de viteza in urma dezvaluirilor din scandalul "Zavtra" si "afacerea Costea". Ultimul caz a indicat "inginerii financiare" incredibile, realizate sub pulpana fostului regim, pentru asigurarea nu doar a "banilor pentru partid", ci si a unor conturi discrete pentru unii dintre conducatorii lui. "Afacerea Costea" nu s-a epuizat si reluarea tuturor amanuntelor ei ar putea avea chiar consecinte penale. Unii politicieni Pdsr-isti s-ar putea trezi implicati in procese pentru evaziune fiscala. Dar, principala consecinta este, in lipsa unor "demisii de onoare" - normale in democratiile stabile - deteriorarea imaginii de partid social-democrat, sustinuta de o abila propaganda populista. Scandalul Fni-ului a venit la timp pentru a incerca stoparea eroziunii acestei imagini. Se incearca, in fapt, o demonstratie de simetrie situationala. Daca Pdsr-ul a fost corupt, iata - am putea spune - si actuala Putere este la fel. Au fost crahuri financiare sub regimul Pdsr-ist, sunt crahuri si sub cel actual. Fni-ul nu era insa indeajuns. In fond, in ciuda complicitatii unor functionari publici de la C.E.C. si C.N.V.M. cu organizatorii afacerii, aceasta era totusi o actiune privata, acceptata voluntar de participanti. Pentru destabilizarea Puterii in functiune, inclusiv pentru demolarea demersului constructiv al primului ministru, trebuia atacat intregul sistem economico-financiar romanesc.
Prabusirea Fni-ului a fost semnalul pentru declansarea acestui atac. Dintr-o data, depunatorii de la B.C.R., cea mai mare banca a tarii, dar si de la alte banci, au inceput sa primeasca "telefoane otravite", privitoare la siguranta conturilor lor, la stabilitatea monedei nationale si chiar la posibilitatea blocarii ansamblului financiar-bancar. A existat chiar si o tentativa de intrerupere a comunicatiilor C.E.C.-ului in tara, cu scopul de a mari panica, stiut fiind ca sucursalele acestuia nu dispun intotdeauna de lichiditatile necesare pe plan local. Daca "centrul" nu ar mai fi putut reactiona, trimitand sumele necesare, panica ar fi ajuns la paroxism. Romania s-ar fi regasit, dupa cum sugera d-l Iliescu, intr-o stare de "albanizare" care i-ar fi permis Puterii sa amane alegerile pe care poate sa le piarda. Liderul Pdsr-ului a tras imediat spuza unei isterii de masa provocate, pe turta partidului sau. Dar el a indicat astfel si principalul grup politic ce ar beneficia de o asemenea situatie. Si a sugerat, desigur fara sa o vrea, cine ar fi fost interesat sa o potenteze, daca nu sa o provoace.
Atacul la adresa ansamblului financiar-bancar romanesc este criminal si iresponsabil. El demonstreaza ca in Romania exista grupuri politico-mafiote care ar face orice pentru mentinerea sau dobandirea puterii. Sistemul administrativ-birocratic si legislatia nefixata inca le permit "jocuri" in care interesul tarii este batjocorit. Criza produsa de caderea Fni-ului si accentuata de zvonistica legata de insolvabilitatea B.C.R. a fost - deocamdata - dezamorsata. Iesirea la rampa a premierului care s-a pus chezas pentru soliditatea financiara a B.C.R. si a Romaniei a mai calmat spiritele. D-l Isarescu a dat asigurari ca paritatea leu/dolar va reveni la normal si ca dobanzile bancare vor ramane stabile. El a anuntat ca va conduce personal ancheta guvernamentala asupra situatiei Fni-ului. Pentru a elimina posibilitatea repetarii unor asemenea situatii care demonstreaza fragilitatea institutiilor financiar-bancare romanesti, ar trebui facut insa mult mai mult. Un politician din Ufd sugera, ceea ce am sustinut si noi mereu, ca radacina raului este mult mai adanca. Puterea democratica ar trebui, fie si acum, sa initieze o schimbare radicala a sistemului politico-administrativ, o impunere neechivoca a domniei legii.Toma Roman