Cultura

Redactia
Pop-RockLectia Latino. Muzica latino a ajuns si la noi. Sunt grupuri autohtone care o produc si discoteci specializate pentru ea. Chiar daca nu este tocmai "latino", deoarece intentiile nu beneficiaza si de sangele atat de amestecat al celor doua Americi, se respecta cat de cat ritmurile si atmosfera...

Pop-RockLectia Latino

Muzica latino a ajuns si la noi. Sunt grupuri autohtone care o produc si discoteci specializate pentru ea. Chiar daca nu este tocmai "latino", deoarece intentiile nu beneficiaza si de sangele atat de amestecat al celor doua Americi, se respecta cat de cat ritmurile si atmosfera. Dar e prea devreme sa-i analizam pe ai nostri. Sa le mai acordam o vara...
Sa vedem cum a aparut latino si daca nu este ceva mai mult decat o moda. Latinizarea Statelor Unite incepe prin inglobarea teritoriilor mexicane Texas (secesiune in 1836 si alipire in 45), Utah, Nevada si Colorado. Apoi, in 1848, dupa un razboi victorios, New Mexico si California sunt cumparate cu 15 milioane de dolari. Emigranti din 22 de tari de limba spaniola, in principal din Mexic, Porto Rico si Cuba, urca astazi la 11% populatia latinos a S.U.A. (31 de milioane). Cu o crestere demografica de 38% (fata de 9% media nationala), in 2005 va fi prima minoritate, depasind populatia neagra. In prezent, numai New Yorkul are 2,2 milioane de hispanici.
Politic, latinos devine populatia care poate decide balanta electorala din S.U.A. (democrati-republicani), cu 21 de membri hispanici in Congres.
Economic, latinos reprezinta o putere de cumparare anuala de 350 miliarde de dolari pe care economia americana nu o poate neglija, mai ales ca ea vizeaza intreaga America Latina.
Cultural, latinos este singura minoritate cu doua canale Tv, cu o productie de muzica si film ce utilizeaza mai nou un amestec de spaniola si engleza, spanglish. In California, 125 de posturi de radio folosesc curent acest "spanglish". Interesant ca acest dialect, initial un limbaj al saracilor, a fost pus in circulatie de raperi si de textele publicitare.
Latin pop este, totusi, american. Suna ca orice muzica de rock sau dance, cu congas si chitare flamenco. Genul intra in lume prin Ricky Martin, Premiu Grammy in 1999, dar succese mari au mai avut Xavier Cugat in anii 20, Ritchie Valens in 50 si, desigur, Santana, mai stralucitor ca niciodata dupa Woodstock. Dar ploaia de premii pentru Jennifer Lopez, Christina Aguilera, Marc Anthony sau Gloria Estefan a venit dupa ce s-au hotarat sa cante in limba engleza. Mentionez doar ca Gloria si Emilio Estefan au lansat in anii 80 patru albume in spaniola. Succes urias in America Latina, nici un ecou in State.
Martin Alborroz, editorul revistei muzicale "Frontera", apreciaza: "In urmatoarele trei decenii, artistii latino vor lasa amprente durabile in muzica si viata tarii", ne asigura el.
Cu gandul la diversitatea muzicilor autohtone (ca genuri, dar mai ales ca nivel calitativ), am speranta ca va veni si momentul cand varfurile muzicii romanesti se vor impune pe piata internationala. Dar pentru asta, va trebui oare sa cantam in engleza sau in ronglish? Care baiat de baiat va fi varful de lance?Aurel Gherghel

EvenimentMarcel Chirnoaga si Albrecht Durer -
subiectul unei teze de doctorat la Koln

Maestrul Marcel Chirnoaga este singurul artist plastic roman ale carui lucrari constituie obiectul unei teze de doctorat in istoria artei. Disertatia a fost prezentata recent de Adriane Platon Kirscher la Universitatea din Koln. "Cunoscand foarte bine si ilustratiile lui Albrecht Durer la <<Apocalipsa>>, doamna Platon Kirscher a fost entuziasmata de seria mea de 17 gravuri din acest ciclu si mi-a cerut voie sa-si completeze teza de doctorat cu lucrarile mele", a declarat in exclusivitate pentru "Formula As" Marcel Chirnoaga. Cele 240 de pagini ale lucrarii se ocupa atat de textul "Apocalipsei", cat si de comentarea gravurilor celor doi mari artisti - Durer si Chirnoaga.
De o buna perioada de vreme, maestrul Chirnoaga isi grupeaza lucrarile pe cicluri: "Labirintul", "Apocalipsa", "Viciile si virtutiile crestinesti", ori "Cele 10 porunci". "Eu obisnuiesc sa lucrez pe cicluri, pentru ca gravurile mele sunt o poveste, care nu poate fi redata - simbolic - intr-o singura lucrare."
Marcel Chirnoaga este unul dintre cei mai prolifici artisti, realizand pana acum peste 3000 de gravuri, desene, picturi si sculpturi. Lucrarile sale au fost expuse in intreaga lume, incepand din Statele Unite pana in Japonia si din Tarile Nordice pana in tarile arabe.
Anul 2000 marcheaza un eveniment deosebit, atat pentru viata personala, cat si pentru cultura romaneasca: maestrul Chirnoaga va implini, in luna august, 70 de ani. "Formula As" ii doreste genialului artist "La multi ani!".C. I.

Monologuri Cu ScriitoriIrina Mavrodin
- Poeta, eseista, traducatoare -

"Acest an, 1999-2000, a fost un an foarte important pentru mine, foarte generos. Volumul meu de versuri, <<Vocile>>, aparut anul trecut, a primit Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor. Am mai publicat un volum de eseuri, <<Uimire si poiesis>> si penultimul volum din seria <<In cautarea timpului pierdut>> de Marcel Proust. Acum lucrez la traducerea ultimului volum al seriei, <<Timpul regasit>>, care, sper, va vedea lumina tiparului la toamna. Tot din domeniul traducerilor mi-a aparut talmacirea romaneasca a romanului <<Belle du Seigneur>> (Frumoasa Domnului) a unui scriitor putin cunoscut la noi, Albert Cohen, un romancier de exceptie. Am incheiat si seria Bachelard, cu volumul <<Pamantul si reveriile odihnei>>.
In seria <<Poeti romani contemporani>>, a aparut antologia, pregatita si prefatata de mine, din opera lui Dan Laurentiu. Acum astept sa-mi apara propria antologie a poeziilor mele, in aceeasi serie.
<<Vacanta>> din anul acesta mi-o voi petrece... la masa de scris de-acasa. Poate ca, totusi, la sfarsitul verii voi pleca in Franta, la cole Normale Superieure de la Fontenay/Saint-Cloud si din rue dUlm din Paris, instanta suprema in materie de studii universitare, unde in lunile martie-mai din primavara acestui an am predat cursuri si am organizat <<O zi de studiu Cioran>>, la care au participat importanti exegeti ai operei sale si studenti francezi si straini.
Dar, oricat as munci, oricat m-as izola sau m-as delimita fata de confuzia politica generala, nu pot, totusi, sa nu constat ca, din punctul meu de vedere, sondajele de opinie sunt dezolante. Si-atunci, iarasi m-apuc sa scriu. Un lucru e cert: nu vom putea iesi din actualul impas revenind de unde am plecat, adica la regimul Iliescu. Sper sa ma fac auzita si, mai ales, inteleasa."
A consemnatSanda Anghelescu

Aniversare Eminescu"Patria vietii e numai Prezentul"...

In invazia de umilinte cotidiene exista, totusi, si mici oaze de optimism, generatoare de Bine si de Frumos. E si cazul evenimentului gazduit de Ateneul Roman - recitalul cameral-poetic intitulat "Lauda eternitatii lui Eminescu".
Spre marea noastra bucurie, in ciuda caldurii sufocante si a Campionatului de Fotbal European, care magnetizeaza atentia si sufletul Romaniei, in seara de 13 iunie, Eminescu si marea Muzica au invins! Au invins pe un teritoriu restrans, dar important: sala racoroasa a Ateneului Roman, unde am asistat cu totii la un omagiu de inalta tinuta artistica, adus Poetului nostru national si operei lui.
Programul serii a continut - alternate intr-un spectacol sincretic - lucrari de Purcell, Vivaldi, Bach, Messiaen, dar si Dan Dediu, Violeta Dinescu, Max Reger si Cornelia Tautu, care au constituit "canavaua" versurilor lui Mihai Eminescu, rostite de actrita Irina Movila.
Aflate intr-o forma de zile mari, Sanda Craciun-Popa (viola) si Luminita Berariu (clavecin, pian) au dat o stralucire in plus si un plus de emotie spectacolului prin harul si sensibilitatea cu care a facut sa vina spre noi vibratia Marii Muzici. Iar frumoasa Irina Movila, intr-un perfect acord de talent si de sensibilitate cu cele doua stralucite muziciene, ne-a propus o interpretare moderna, plina de forta, dar si de adanc fior a versului eminescian.
"Patria vietii e numai Prezentul" - spune Poetul. Ingaduindu-ne, cu toata sfiala, o parafraza, putem spune ca "Patria prezentului este si Eminescu"...Silvia Kerim