Mica Enciclopedie As
Ecologie Culturala
Din nou, despre manualele de istorie
- Au Cuvantul Istoricii -
Florin Constantiniu
"Cel putin in domeniul predarii istoriei, reforma d-lui Andrei Marga si a echipei sale mi se pare un Cernobil didactic, adica un dezastru ale carui urmari se vor face simtite inca mult timp"
Formula manualelor alternative (termenul este insa nepotrivit, caci alternativa inseamna o situatie cu doua iesiri) se cuvine salutata.
Inainte de reforma invatamantului din 1948, care a introdus manualele unice, elevii si profesorii aveau posibilitatea sa aleaga, pentru o anumita disciplina, intre patru sau cinci manuale. Cand am intrat eu in liceu, in toamna anului 1944, ni s-a recomandat manualul de istorie al lui D.D. Patrascanu, bogat ilustrat si redactat cu mult har literar (mici naratii, vorbe "celebre" etc. colorau textul), dar elevii invatau dupa manualul considerat de ei cel mai potrivit sau, pur si simplu, pentru ca il aveau de la un frate sau o sora mai mare. Nu era nici o catastrofa sa inveti dupa alt manual decat cel recomandat; important era sa stii sa raspunzi la intrebarile profesorului.
Revenirea la acest "pluralism" al manualelor este benefica din cel putin doua motive. Mai intai, ca in orice domeniu, concurenta este stimulativa. Pentru a castiga pe "piata de manuale", autorii si editorii trebuie sa prezinte "marfuri de calitate", altfel spus manuale instructive si atractive prin fond si forma (stilistica si grafica). In al doilea rand, mai multe manuale inseamna modalitati diverse de prezentare a aceleiasi probleme, ceea ce transmite elevului si gradul de relativitate a cunostintelor istorice. Evident, in cinci manuale alternative de matematica, teorema lui Pitagora este aceeasi. Istoria, nefiind insa o stiinta experimentala (ca fizica sau chimia, de exemplu), are un grad mai mare de incertitudine in reconstituirea si interpretarea faptelor. Stim ca al Doilea Razboi Mondial a inceput la 1 septembrie 1939, dar nu putem - cel putin deocamdata! - explica decat ipotetic aspecte esentiale ale politicii lui Stalin in Europa de Est, in anii 1944-1947. Elevul trebuie sa inteleaga ca, in cunoasterea istoriei, exista trei mari zone: certitudine, ipoteza si ignoranta. Diversitatea manualelor il ajuta sa dobandeasca o perceptie corecta a cunostintelor predate.
Folosul manualelor alternative a fost compromis in mare masura de Ministerul Educatiei Nationale. Cel putin in domeniul predarii istoriei, "reforma" d-lui Andrei Marga si a echipei sale mi se pare un Cernobil didactic, adica un dezastru ale carui urmari se vor face simtite inca mult timp. Partea cea mai deficitara a "reformei" in domeniul predarii istoriei o constituie programele analitice. Intr-o traditie, pe cat de veche, pe atat de pagubitoare, s-a mers sub semnul improvizatiei, altfel spus, al copierii modelelor straine (am copiat noi Constitutia belgiana din 1866, cum nu era sa copiem si manualele occidentale!). Aceste modele au si parti bune si parti rele si lucruri care se potrivesc la noi si altele care nu se potrivesc. S-a luat totul, fara discernamant.
Pe scurt, narativul a fost eliminat in beneficiul problematicii. Elevul, mai ales in clasele V-Viii, nu poate intelege insa "problemele" daca nu cunoaste firul evenimentelor care le-a generat. Sub motiv ca istoria trebuie facuta "atragatoare", sunt eliminate fapte si date istorice si sunt introduse, in schimb, alte date si fapte, care n-au ce cauta intr-o carte de istorie. De pilda, la manualul de clasa a Vii-a, al Doilea Razboi Mondial a devenit o lectie facultativa, in timp ce exista un "studiu de caz" despre "Muzica tanara". Reiau observatia prof. Andrei Pippidi: ori elevul stie de la radio sau Tv ce este muzica tanara, ori nu stie nimic despre ea, dar atunci nu manualul de istorie trebuie sa-i dea elementele pentru a o cunoaste.
Cred ca manualele alternative vor fi de maxim folos daca legile pietei vor decide singure care este oferta cea mai buna. Intr-o tara a "bacsisului si hatarului" cum este Romania, orice interventie a oficialitatilor este daunatoare. Profesorii si elevii trebuie sa decida asupra valorii manualelor, nu birocratii Ministerului Educatiei Nationale, care au viciat atat procesul de predare a istoriei in scoala, cat si modalitatile de selectare a manualelor.
Acad.Dan Berindei"Dorim cu totii integrarea Romaniei in structurile europene, dar aceasta integrare nu trebuie sa insemne un abandon al propriei identitati"
Invatarea istoriei in contextul dezvoltarii contemporane sufera o neindoielnica marginalizare, in parte datorata unor necesitati obiective, legate de impetuoasa dezvoltare a unor stiinte de mare actualitate, necesare pregatirii tineretului secolului al Xxi-lea, dar si ca un efect al indiferentei, treptat accentuate, fata de stiintele umane si nu in ultimul rand - in ceea ce priveste Romania -, in unele cazuri, ca un rezultat al unei incercari deliberate de a se stavili dezvoltarea unei constiinte nationale sub pretextul unui fals europenism.
Problema manualelor alternative a dat prilejul de a se provoca o inutila polemica. Manualul alternativ existent in Romania moderna si mai ales in Romania interbelica reprezinta un lucru bun, cu conditia ca el sa rezulte dintr-o programa unitara, conforma unor necesitati reale de instructiune publica si raspunzand unor necesitati de educatie civica si nationala. Deosebirile dintre manuale trebuie sa reflecte capacitati diferite ale autorilor lor de a aborda aceleasi domenii si etape si de a urmari teluri de instruire si educationale comune. Un manual al lui N. Iorga ori altul al lui C.C. Giurescu din perioada interbelica, desi cei doi istorici se gaseau pe pozitii divergente, nu reflectau deosebiri in abordarea problemelor fundamentale ale istoriei nationale ori a marilor personalitati. Toate manualele contribuiau la formarea cetatenilor acestei tari ca romani. Deci, manualul alternativ este un lucru bun, cu conditia respectarii conditiilor mai sus semnalate. Mai mult decat atat, avand in vedere spatiul de predare restrans rezervat astazi istoriei, orice noua solutie de a o transmite pe cai cat mai ingenioase este binevenita.
In ceea ce priveste disputa referitoare la manualele de istorie, desfasurata cu o jumatate de an in urma, ea a fost pe deplin motivata si a reprezentat o reactiune fireasca a societatii noastre. Aceste manuale au avut insa la baza o programa necorespunzatoare. Dorim cu totii integrarea in structurile europene, dar aceasta integrare nu trebuie sa insemne un abandon al propriei identitati. Elevul trebuie educat cu cea mai larga deschidere catre lume, catre popoarele europene in primul rand, dar fara ca aceasta sa insemne parasirea propriei noastre zestre. Tanarul german, tanarul francez, ori tanarul englez sunt integrati unei existente europene, dar ei continua a fi germani, francezi sau englezi! In aceeasi masura este firesc sa ne dorim o integrare europeana, ca romani. In aceasta situatie, manualul trebuie sa ajute la mentinerea si dezvoltarea constiintei nationale, deoarece cetatenii acestei tari este firesc sa slujeasca in primul rand interesele ei nationale. Neindoielnic, manualele au fost inegale, ca o consecinta fireasca a diversitatii autorilor si formatiei lor profesionale, dar dintre ele, cel aparut prin grija Editurii "Sigma" a provocat "marea polemica" si, in mod indrituit, dat fiind continutul sau nu numai deficitar, dar - am putea sustine - tinzand a crea imagini false si incomplete elevului si chiar o viziune denigratoare si pesimista.
Nu pledam pentru o istorie machiata, aranjata si fardata; lucrurile negre si greselile trecutului trebuie si ele aratate, dar, totodata, este necesar ca realitatile sa fie respectate in integralitatea lor si ca elementele pozitive sa fie reliefate cu gandul, chiar al stimularii sentimentelor de identitate si solidaritate pentru trecut, dar mai ales pentru prezent. Fara o motivatie nationala, care sa depaseasca egoismele individualiste, niciodata Romania nu va reusi sa se ridice si sa se afirme la parametrii pe care, obiectiv, ii merita. Or, in aceasta privinta, manualul de istorie joaca un rol foarte important. El reprezinta un instrument de formare si educare a viitorilor cetateni ai acestei tari, pe care se cuvine a-l folosi nu doar pentru a transmite modele importate, ci inainte de toate, pentru a transmite motivatiile existentei sutelor de mii de tineri si de a crea tarii adevarati fii ai ei.Opinii
"O trista mostra de obsesie nationalista"
Doresc sa va semnalez un material pe care nu speram sa il intalnesc in paginile revistei "Formula As"... Articolul d-lui Andritoiu - pus ca o ironie a sortii la rubrica Ecologie culturala - este o trista mostra de obsesie nationalista, de disperare si panica identitara, o ramasita a vremurilor protocroniste pe care le speram apuse. D-l Andritoiu se pretinde a fi un tolerant, dar neaga dreptul unei minoritati de a se simti acasa pe un pamant pe care il locuieste de sute de ani, alaturi, fireste, de alta etnie, care era acolo de mai mult timp. D-l Andritoiu pare a face parte din categoria celor care de cate ori vad un german ii striga ca face parte dintr-un neam de hitleristi, de cate ori vede un ungur tipa ca au fost masacrati romani la Traznea, si daca am o reala compatimire pentru elevii domniei sale, care, de la dascalul lor, nu vor invata decat ca istoria este o carte in care gasesti motive sa iti urasti aproapele, vecinul si prietenul de pana mai ieri, gasesc absolut straniu ca revista dvs. publica asemenea materiale. Interpretari istorice la nivelul anilor 70, "lectii" de istorie a Transilvaniei pe care un profesor de liceu din Targu-Jiu le da unui cadru universitar al Facultatii de Istorie din Cluj, aberatii lipsite de cea mai elementara cunoastere a realitatilor istorice - iata tot atatea caracteristici ale unui material penibil, bun de publicat in "Romania Mare", dar nu in "Formula As". Pentru ca aici sunt redactori seriosi, care ar trebui sa cenzureze aberatiile.
Voi incerca sa dau cateva exemple:
- o minoritate nationala nu cred ca locuieste pe pamantul proprietate a unei natiuni. Nascandu-se acolo, in acel loc, oamenii, indiferent de structura etnica in care se incadreaza, au drepturi egale. Este scris si in Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
- nu trebuie sa ascundem adevarul despre faptele dureroase din trecut, dar nici sa exhibam exact pe cele rele. Nu poti spune unui german ca e hitlerist, asa cum nu este corect sa tratezi orice maghiar ca dusman al statului roman, ca e coada de topor si ca ar alege acele manuale care nu satisfac setea nationala a unora.
- d-l Andritoiu nu a citit - dupa cat se pare - nici o carte de imagologie istorica. Altfel ar fi inteles ce au dorit autorii manualului sa afirme si, daca ar fi citit astfel de carti, atunci ar fi inteles si de ce originea oricarui popor este nesigura. Caci, desi d-l Andritoiu sustine ca el se trage din traci, este posibil sa aiba si o samanta de avar, si chiar una de ungur... Cat despre ortodoxia din Transilvania, sa amintim ca, in cvasimajoritatea ei, elita nationala romaneasca din Ardeal era greco-catolica. Ei au construit identitatea politica a natiunii romane din Transilvania. Si as putea continua...Bogdan-Florin Popovici,
arhivist, str. Bicazului nr. 12, ap. 1, Brasov