Keith HitchinsDoctor in Istoria Romaniei la Universitatea Harvard, Sua
"Toate relele si neimplinirile de azi isi au radacina in regimul comunist, care si-a prelungit nervurile pana in corpul social de azi, alienand singura natiune latina din estul Europei"
Cu toate ca este american, d-l Keith Hitchins reprezinta un nume de referinta in studiul Istoriei Romaniei. Ba si mai mult, autoritatea domniei sale a fost si este o puternica pavaza impotriva ofensivei antiromanesti ce se desfasoara in mod sistematic, in unele cercuri occidentale, incepand cu 1920 - primul an de existenta deplina a Romaniei Mari. Doctor in Istoria Romaniei la prestigioasa Universitate Harvard, Keith Hitchins este profesor la Universitatea Illinois din Urbana, unde preda cursuri de istorie a tarii noastre si a tarilor din sud-estul Europei. Principalele sale lucrari dedicate romanilor au fost publicate la celebra editura "Oxford University Press", precum si la Editura Enciclopedica si Editura Fundatiei Culturale Romane din Bucuresti. Aflat in preajma alegerilor in Romania, d-l Hitchins ne-a dezvaluit, in exclusivitate, perceptia domniei sale asupra romanilor, care, dupa 1989, par a nu-si mai gasi echilibrul social si moral."Daca doriti ca un occidental sa devina un fan al vostru, invatati-l limba romana"
- De cand dateaza, domnule profesor, interesul dvs. fata de istoria romanilor?
- In 1960, intre Statele Unite si Romania a fost semnat primul acord de colaborare culturala, in care a fost inclusa si o bursa Fulbright pentru studiul istoriei la Bucuresti. Cum incepusem deja o lucrare despre miscarea nationala din Transilvania, am fost cel dintai pe "lista de asteptare" pentru obtinerea acestei burse. Cu tot Razboiul Rece (situatia politica de la Bucuresti era cea cunoscuta), am ramas in Romania doi ani. Pentru cercetarile mele, au fost anii cei mai profitabili, deoarece am avut acces la arhive, la biblioteci si universitati si am cunoscut lumea stiintifica a tarii. Totodata, mi-am imbunatatit sensibil cunostintele de limba romana. Disertatia pentru doctoratul pe care l-am luat mai tarziu la Harvard University a acoperit perioada dintre sfarsitul secolului al Xviii-lea si a doua parte a secolului al Xix-lea, cu referiri speciale la Transilvania si la intelectualitatea care a provocat redesteptarea nationala a romanilor. De atunci, am revenit in Romania probabil in fiecare an.
- In conditiile in care istoria Romaniei este mistificata de aproape un secol, iar grosul volumelor dereferinta din bibliotecile occidentale este reprezentat de aceste mistificari, cum s-a intamplat ca n-ati cazut in capcana cliseelor raspandite de lobby-urile antiromanesti si ati dorit sa studiati din surse directe istoria tarii noastre?
- Daca doriti ca un occidental sa devina un fan al vostru, invatati-l limba romana. Organizati cursuri oriunde si oricand se poate si veti vedea cum multi dintre cursanti devin pe nesimtite simpatizanti ai romanilor. Asa s-a intamplat cu mine: din dorinta de a ma specializa in probleme est-europene, am inceput cu studiul limbilor din zona. Printr-o intamplare, limba romana a fost cea dintai care mi s-a oferit in cadrul unor cursuri la Harvard. Am indragit-o imediat si asa am decis sa ma dedic istoriei poporului care o vorbeste. Am gasit atat limba, cat si istoria romanilor extrem de interesante, iar in acest context voi aminti si rolul pe care l-a avut in orientarea mea, marele profesor Robert Wolff, de asemenea interesat de Romania. El fusese la Bucuresti dupa august 1944 si contribuise la repatrierea pilotilor americani, cazuti prizonieri in timpul bombardarii Vaii Prahovei. Wolff a fost impresionat de modul extrem de civilizat in care fusesera tratati prizonierii si a ramas un simpatizant al tarii dvs."Regimul comunist din Romania a fost mult mai sever decat in restul tarilor din blocul sovietic"
- Sa ne imaginam, domnule profesor, ca bem o cafea la "Nestor", cafeneaua dvs. preferata candva. Va invit sa vorbim despre ce se intampla azi cu noi, romanii. De ce suntem mereu, in competitia europeana, pe ultimul loc? De ce suntem aratati cu degetul ca niste handicapati? De ce oare nu reusim sa ne desprindem de trecut si sa facem saltul adevarat spre viitor? Nu cumva ne meritam soarta?
- Nimeni nu poate spune ca romanii merita sa fie pe ultimul loc sau ca merita sa fie tinuti la usa. Nu exista o conspiratie mondiala sau europeana impotriva Romaniei. Insa nu stiu sa va raspund la intrebari. Nu stiu de ce Romania este mereu ultima. Totusi, daca vom cauta un raspuns, cred ca ar trebui sa vedeti ce s-a intamplat in aceasta tara in anii premergatori Revolutiei din "89. Trebuie sa luati in calcul un fapt ingrozitor: regimul comunist din Romania a fost mult mai sever decat in restul tarilor din blocul sovietic. Oriunde te-ai uita, in tarile din jur, nu vei gasi aceeasi neagra situatie, aceeasi urata dictatura, acelasi terorism de stat. Acest regim diabolic a sapat adanc in sufletul romanesc, a perturbat orice urma de normalitate, a intors valorile cu capul in jos, a siluit cultura si spiritul. E drept, in anii "60 a existat o inexplicabila (pentru logica regimului) paranteza, o situatie de calm relativ si prosperitate la nivelul de jos, egalitarist. Au fost chiar semne care au inselat Vestul. Dar minunea n-a tinut nici un deceniu. Ce a urmat, stiti mai bine. O a doua Cortina, "de aur", a fost trasa peste cea de fier - in dosul careia traia intreg Estul European. Printre cele mai semnificative distrugeri pe care le-a practicat sistematic si deliberat regimul comunist s-a aflat anihilarea clasei politice democratice si a clasei de mijloc - a burgheziei. De aceea, in "89, Romania a trait drama unui gol de putere, mai exact, a lipsei de legitimitate a celor care au preluat puterea. Cu alte cuvinte, desi Revolutia a fost anticomunista, nu s-a gasit nimeni din clasa burgheza, mostenitoare a traditiei democratice, sa umple golul creat, decat tot fostii comunisti de frunte."Cei veniti la putere in "89 au asezat tara intr-o pozitie neclara: nici cu Vestul, nici cu Estul"
- Dar cei ce au avut acces la putere in decembrie "89 au spus ca legitimitatea le-a dat-o chiar Revolutia. Poporul. Nu acceptati aceasta idee?
- Ca idee este acceptabila. Dar nu putem ignora faptul ca aceasta cale de rezolvare a golului de putere a dus tara intr-o fundatura. "Omului nou", creat de regimul comunist, i-au placut, fara indoiala, "continuitatea" si "fetele cunoscute" de pe vremea lui Ceausescu, dar aici se afla cheia mentinerii Romaniei in spatele usilor inchise ale Europei, la o parte din calea investitorilor, departe de lumea vestica. Cei veniti la putere, in mod firesc, au pus in practica ceea ce se afla in "codul lor genetic", reusind sa aseze tara intr-o pozitie neclara, incerta: nici cu Vestul, nici cu Estul. De aceea, a incerca sa explici ce s-a intamplat cu tara in ultimul deceniu, nu este un lucru simplu. Vei avea insa un sprijin puternic, ca istoric, daca te uiti atent la ce s-a intamplat dupa al doilea razboi mondial in Romania. Toate relele sau neimplinirile, toate frustrarile de azi acolo isi au radacina. In regimul comunist, care isi trimite nervurile pana in corpul social de azi, alienand peste timp singura natiune latina din Estul Europei. Asadar, inca o data spun: nici un stat occidental sau est-european nu se opune in mod deliberat integrarii Romaniei in sistemul de valori euro-atlantic; singura opreliste vine de la Bucuresti, de la Suceava, Iasi sau Bacau, de la Targu-Jiu, Arad sau Timisoara."Romania nu poate sa faca pasul spre viitor decat cu oameni ai viitorului, nu cu oameni ai trecutului"
- Se pare ca, in urma acestor alegeri, puterea se va intoarce acolo de unde a plecat in 1989. Cum comentati?
- Daca vin la putere aceiasi oameni care au mai condus Romania la inceputul anilor "90, acestia se vor confrunta cu aceleasi probleme pe care, atunci, nu le-au rezolvat. Bine ar fi ca de data asta sa izbuteasca! E pacat ca aceasta tara bogata, cu oameni foarte talentati, sa stea umilita pe la usi, cersind o onorabilitate declarativa, cand ea, de fapt, merita mult mai mult. Doar ca nu reuseste. Romania nu poate sa faca pasul spre viitor decat cu oameni ai viitorului, nu cu oameni ai trecutului.
- Ati mai intalnit o situatie asemanatoare in istoria Romaniei?
- Nu. Intre cele doua razboaie mondiale, ca sa nu mai vorbim de sfarsitul secolului trecut si inceputul secolului care ia sfarsit in curand, tendinta generala a Romaniei a fost apropierea de vest. Chiar si cei mai nationalisti, sa spunem traditionalistii, care spuneau ca natiunea romana si Romania erau fundamental diferite de Europa de vest, erau europeni prin educatie, cunosteau filosofia si sociologia europeana. Astazi insa, dupa o atat de lunga perioada de izolare (care continua din cauza vizelor - n. rep.), singura sansa este tanara generatie care navigheaza pe Internet, deci nu cunoaste frontierele.
- In anumite medii din Ungaria, dar si din Occident, din S.U.A., se vorbeste cu insistenta de necesitatea revenirii Transilvaniei la statutul de teritoriu independent, ca in secolele trecute. Este acest proiect acceptat in America?
- Ati spus bine "anumite medii", fiindca nici in Ungaria intelectualii si politicienii responsabili nu mai vorbesc de multa vreme in acesti termeni. Cercuri extremist-iredentiste exista pretutindeni, dar demersul lor nu depaseste si nu va depasi coala de hartie sau cabinetele periferice. Pentru opinia publica americana, dar si pentru Guvernul de la Washington, problema Transilvaniei - ca parte a teritoriului Romaniei, este rezolvata de mult. Nici macar nu se mai ia in discutie.
- Cum i-ati defini, in cateva cuvinte, pe romanii aflati de zece ani intr-o tranzitie confuza?
- Simplu: romanii nu apreciaza ceea ce au, nu se gandesc prea mult la ceea ce pot ei oferi Europei si lumii (si pot oferi foarte multe!), nu sunt prea optimisti in legatura cu viitorul lor. Se impune sa-si cunoasca mai bine istoria, caci acolo se afla o mare sursa de energie nationala, o mare doza de optimism.Ion Longin Popescu