Rezultate de exceptie in tratamentele cu produse apicoleNasul, Gatul, Urechile si Apiterapia- Medicamentele stupului vindeca boli in care medicina clasica ramane neputincioasa -
Interviu cu dr. Corneliu Popovici, medic primar O.R.L., doctor in stiinte medicale
Chiar daca toanele anotimpului ne-au daruit un Craciun primavaratic, iarna nu va intarzia sa-si faca aparitia. De undeva, de dincolo de orizont, se apropie vertiginos tavalugul gripei. In sezonul rece, nasul, gatul si urechile devin punctele noastre slabe, motiv pentru care ele necesita o atentie si ingrijiri speciale. Iata de ce, continuand seria convorbirilor pe teme de apiterapie, am ales de asta data cabinetul O.R.L."Din pacate, oamenii vin la noi dupa ce au epuizat toate celelalte tratamente"
- D-le doctor, de cand va ocupati de apiterapie?
- Inca de la infiintarea policlinicii, adica din 1975. Atunci, profesorul inginer V. Harnaj, un mare pasionat de apicultura, in persoana caruia Romania a detinut timp de 12 ani presedintia Organizatiei Internationale Apimondia, s-a gandit sa constituie un sector medical. Noi, medicii, fiecare in specialitatea sa, am elaborat niste formule de medicamente - bineinteles, in colaborare cu colectivul nostru de farmacisti, biologi si biochimisti -, iar, ulterior, le-am testat si perfectionat in decursul anilor, inclusiv prin schimbul de informatii cu colegii din alte tari, in cadrul numeroaselor simpozioane la care am fost prezenti. Asa se face ca astazi dispunem de o serie intreaga de asemenea preparate foarte eficiente.
- Ce boli tratati cu ele?
- Pentru inceput, le-as aminti pe cele acute, cum sunt inflamatiile de pe tot tractusul cailor respiratorii superioare, atat de frecvente in sezonul friguros: rinitele banale sau gripale, faringitele, amigdalitele, laringitele. Le tratam cu Propoheliant (picaturi pentru nas cu propolis), Propofaringit (solutie pentru badijonari in gat), eventual tablete de Proposept. Bolnavul se vindeca in cateva zile. Desigur, daca este vorba de o gripa, vom asocia antigripalele clasice, iar, in cazul amigdalitelor pultacee (cu depozite purulente pe amigdale), tratamentul nostru trebuie completat cu sulfamide. In laringite se recomanda si inhalatiile cu aburi de musetel. Tot ca o boala acuta putem considera si epistaxisul (hemoragia nazala), la care prescriem badijonari cu tinctura de propolis, urmate de instilatii cu Propoheliant.
- V-as ruga sa zabovim inca un moment la problemele specifice anotimpului rece. Cum le putem preveni? Exista printre preparatele dvs. unele care intaresc sistemul imunitar?
- Da, laptisorul de matca (fiole buvabile sau tablete) si Apilarnilul simplu sau cu propolis (tablete). Pentru cresterea rezistentei fata de raceli si infectii, la schimbarea de sezon, se poate face o cura de 20 de zile cu unul din ele. Deci, se ia zilnic fie o fiola sau o tableta de laptisor de matca, fie Apilarnil, cate o tableta - copiii si doua tablete - adultii. Insa ceea ce v-am spus acum nu anuleaza indicatia de vaccin antigripal. Vaccinul actioneaza pe virusii respectivi, pe cand medicamentele noastre realizeaza o tonificare generala a organismului.
- Revenind la afectiunile abordabile prin apiterapie, presupun ca majoritatea bolnavilor care se prezinta la cabinetul dvs. sunt totusi cei cronici.
- Intr-adevar. De regula, oamenii vin la noi dupa ce au epuizat toate celelalte tratamente si cand suferinta permanenta face din ei, de multe ori, niste invalizi. Asa se intampla, de exemplu, in afectiunile atrofice de nas, gat si laringe. Ele survin dupa inflamatii repetate, care duc la subtierea si uscarea mucoasei, la atrofierea ei si la functionarea deficitara a glandelor secretoare de mucus. (Sa nu uitam ca mucusul, pe langa rolul sau de ungere a mucoaselor, are si un efect bactericid). Putem afirma ca medicamentele apiterapice vin sa umple un gol in acest capitol de patologie Orl, fiindca aici, in terapia clasica, nu exista aproape nimic in afara vitaminei A uleioase, care unge mucoasa, dar nu actioneaza in profunzime. In schimb, Propoheliantul si Propofaringitul fac tocmai acest lucru, activand din nou acele glande care au incetat sa lucreze si stimuland mucoasele sa-si reia functia normala. Una din cele mai grave boli atrofice este ozena, provocata de un microb special numit klebsiella. Se atrofiaza nu numai mucoasa, ci si scheletul nasului, fosele nazale se largesc si se astupa cu niste mulaje formate prin uscarea secretiilor, si la indepartarea lor se produc sangerari. Ele degaja un miros fetid, ceea ce reprezinta un mare handicap pentru bolnav, mai ales ca simptomele apar in majoritatea cazurilor la femei tinere. Suferinta coboara uneori in faringe si laringe, dand senzatia de corp strain la inghitit, raguseala, cateodata chiar si sufocari. In medicina clasica, ozena se trateaza numai chirurgical, adica se cauta sa se ingusteze prin operatie fosele nazale. Noi folosim Propoheliant, Propofaringit, aerosoli cu Proposept L (un produs de propolis liofilizat) in combinatie cu un tratament general cu Polenolecitin sau Melcalcin si tinctura de propolis - si reusim sa scutim pacientii de operatie. Pentru ca am amintit de aerosolii cu propolis, voi adauga ca ei sunt intrebuintati cu succes in sinuzite, inlocuind atat de dureroasele punctii. Ajuta la eliminarea secretiei purulente din sinusuri, la dezinfectarea si refacerea mucoasei sinusale si, totodata, creeaza rezistenta fata de raceli viitoare.
Dupa inflamatiile repetate ale mucoasei nazale sau in urma unei neuroviroze (care uneori ataca unul din nervii cranieni), poate aparea o nevrita de olfactiv. Bolnavul constata ca si-a pierdut mirosul, eventual si gustul. Medicina clasica propune administrarea de vitamina B (1 si 6), insa rezultatele sunt mediocre. Noi ne ocupam mai intai de refacerea mucoasei nazale si sinusale, apoi de tonificarea nervului olfactiv cu granule de Polenolecitin si tinctura de propolis. Este un tratament de durata, dar duce intotdeauna la vindecare. O terapie similara se aplica in surditati, unde statisticile noastre arata ca 10% din pacienti s-au recuperat total, 50% au obtinut ameliorari importante (au castigat 25 decibeli pe audiograma), iar alti 20% au ameliorari usoare (cu un castig de 10 decibeli). Pentru toate cazurile rezolvate doar partial sau neinfluentate, noi recomandam continuarea tratamentului.
O statistica incurajatoare avem si in alergiile respiratorii. In prezent, exista atat de multi factori alergizanti - si alimentari, si atmosferici -, incat nici nu mai efectuam teste pentru determinarea substantei alergene si preferam sa facem o desensibilizare generala. De obicei, reflexul porneste de la nas si se transmite la bronhii (de pilda, astmul este rino-bronsic). De aceea, tratam in primul rand nasul cu Propoheliant si aerosoli, iar desensibilizarea o facem cu Melcalcin si tinctura de propolis. Rezultatele sunt foarte bune in 60% din cazuri, si alte 20% se amelioreaza.
Vindecari rapide si in proportie de 100% se obtin in micoze. Candidozele localizate in nas si la nivelul buco-faringian se rezolva cu solutia uleioasa Propostamin si tinctura de propolis. In urechi nu avem de-a face cu candida, ci cu aspergillus - o ciuperca ce creste pe timpan, producand si mancarimi, dar mai ales dureri. Ea dispare repede, dupa badijonari cu tinctura de propolis.
Un capitol foarte important il constituie inflamatiile amigdalelor si vegetatiilor adenoide (polipilor) la copii. Este o problema foarte des intalnita, avem pacienti care fac aproape in fiecare luna o inflamatie puternica a amigdalelor si vegetatiilor, administrandu-li-se antibiotice, ceea ce implica anumite riscuri, daca ne gandim la toxicitatea lor pentru ficat si rinichi. In plus, la un moment dat, li se va indica o interventie chirurgicala, iar extirparile practicate cu dezinvoltura, la scara mare, duc la faringitele cronice de mai tarziu, de pe urma carora bolnavul va suferi toata viata. Acesti copii pot beneficia din plin de apiterapie, pe 80% din ei i-am salvat de la operatie. De asemenea, ei sunt, de obicei, anorexici, refuza mancarea, au rezultate slabe la invatatura, iar dupa tratamentul general aplicat de noi incep sa manance si sa se dezvolte, isi imbunatatesc randamentul scolar. Este un succes si o mare satisfactie pentru noi.
- Din indelungata dvs. activitate la Apiterapia - astazi Apimedica - ne-ati putea relata unul sau doua cazuri de care va amintiti cu deosebita placere?
- Am avut un caz foarte dramatic, o pacienta in jur de 40 de ani, cu ulceratii provenite dintr-o candidoza buco-faringiana. Ranile ii produceau dureri insuportabile, pur si simplu nu se putea hrani. Se tratase prin diverse locuri, cu diverse medicamente, fara nici un rezultat. Cu tinctura de propolis si Propostamin s-a vindecat in doua saptamani. Apoi imi aduc aminte de un barbat de 50 de ani care suferea de o nevrita de olfactiv si isi pierduse mirosul. Totul pornise de la o rino-sinuzita, asa ca, mai intai, m-am preocupat de nasul lui, ca sa i-l pun la punct. A facut mai multe serii de tratament cu pauze intre ele si, concomitent, i-am administrat si Polenolecitin cu tinctura de propolis, pentru tonificarea nervului olfactiv. Terapia a durat aproximativ trei ani, iar bolnavul a fost foarte constiincios si rabdator si n-a abandonat. Venea mereu la control, respira acum foarte bine, insa mirosul nu-i revenea. Si, intr-o zi, il vad ca intra in cabinet cu un trandafir in mana, radiind de fericire, si-mi spune: "Domnule doctor, pot sa miros!". Am avut multe reusite de acest fel, dar pe el imi place sa-l citez ca exemplu pentru rabdarea lui. Fiindca am si pacienti care, dupa o prima perioada de tratament, se simt bine si nu mai trec pe la noi. In asemenea situatii, rezultatele pozitive nu pot fi de durata. Altii se asteapta la o vindecare in cateva zile si, vazand ca miracolul intarzie sa se produca, renunta. Pentru ca sansele sa fie optime, avem nevoie de consecventa si de o buna colaborare intre noi si cei ce vin sa ne ceara ajutorul.
- In orice caz, interesul bolnavilor nu lipseste. Dupa interviul cu colegul dvs. din sectorul de medicina interna, publicat in revista la inceputul lunii decembrie, policlinica a primit un mare numar de telefoane din tara. Oamenii incercau sa obtina recomandari si retete prin telefon. E posibil?
- Categoric, nu. Contactul direct cu bolnavul este indispensabil. In primul rand, trebuie facuta o selectie a cazurilor. Nu tratam boli chirurgicale (eventual, doar consecintele postoperatorii), nici neoplasme. Diabeticii pot beneficia de foarte putine dintre medicamentele noastre, intrucat majoritatea sunt dulci. 1-2% din pacienti manifesta intoleranta la propolis, deci trebuie sa-i testam si, daca se constata o atare reactie, fie abandonam terapia, fie asociem ca protectie un medicament antialergic. Supravegherea din partea medicului specialist va fi permanenta. El hotaraste durata tratamentului, pauzele intre serii si, acolo unde este necesar, se vor face analize de laborator, radiografii, audiograme etc., care ne arata daca suntem sau nu in faza de vindecare.
- Care ar fi atunci solutia pentru cei ce nu se pot deplasa pana la Bucuresti? Ca medicii din tara sa se initieze in metodele dvs. de tratament?
- De ce nu? Deocamdata, medicina clasica ne priveste cu destul scepticism. Unii dintre colegii mei, medici O.R.L., imi spun ca nu cred in apiterapie. Pacat, pentru ca ea dispune de o multitudine de posibilitati de a veni in ajutorul oamenilor.Adriana Rotaru
D-l dr. Corneliu Popovici consulta in zilele de marti (10.30 - 13.30) si joi (15.00 - 18.00) la Policlinica Apimedica, str. C. A. Rosetti nr. 31 (in spatele cofetariei "Scala"). Tel. 212.37.32 - pentru informatii suplimentare (legatura telefonica directa cu cabinetele nu este posibila).