CulturaMonologuri cu scriitoriAdina Keneres,
directorul Editurii "Compania""Cartea il civilizeaza si il cultiva pe puiul de om" Editura "Compania" exista de doi ani si jumatate, dar le pare multora mai veche si mai mare decat este. Pentru ca volumele noastre s-au raspandit in toata tara, iar oamenii s-au bucurat de ele. Au aflat ca le oferim carti vii, lucrate cu seriozitate si cu gust, si au inteles ca efortul nostru nu e o operatiune de parada. Increderea cititorilor a rasplatit preocuparile editurii pentru sens si calitate, ne-a incurajat sa ne diversificam, fara a intra in dezordine.
Sustinem prioritar interesul publicului pentru document: istorie, studii la zi in varii domenii, care au si ele darul de a "documenta" propria noastra epoca - economie, sanatate, religie - monumente literare ale unui trecut ce ne-a fost multa vreme rapit.
Am avut in ultimele luni si o foarte placuta surpriza: volumele de proza semnate Mircea Nedelciu si Adriana Bittel au avut succes si ne-au convins ca seria noastra de "Contemporani" poate servi cauza romanilor care au scris recent literatura buna.
Departamentul "Junior" al editurii propune carte pentru tineret. Auxiliarele scolare au fost foarte bine primite de la bun inceput. E un domeniu in care ne straduim sa inovam, improspatand nu numai forma grafica, ci chiar natura acestor volume utile.
Iesind insa din sfera necesitatii, starea pietei de carte pentru copii e tare trista. Nu e deloc intamplator interesul pe care il manifesta organismele internationale pentru copii. Miza e mare, caci e vorba de interesul nostru, al tuturor, iar din aceasta miza face parte si cartea. Or, statutul de cenusareasa al cartii pentru copii e un motiv de ingrijorare. Simt ca devin un "specialist" al semnalelor de alarma in acest domeniu. Nu ma pot alatura corului de adulti dezamagiti de performantele sistemului de invatamant. Cred ca familia are un rol esential in educarea copiilor, iar raspunderile ei pot fi doar orientate, dar nu si preluate de scoala. In ciuda aparentelor, o buna relatie cu cartea nu face obligatoriu concurenta navigarii pe Internet, nici meciurilor de fotbal. Ea trebuie sadita de la varste foarte mici, caci formeaza si echilibreaza personalitatea - induce rabdare, ritm, placerea descoperirii, umor, moderatie, logica, farmecul obiectelor frumoase. Ca sa nu mai vorbim de valori morale. Cu alte cuvinte, cartea il civilizeaza si il cultiva pe puiul de om, caci nimeni nu se va bucura doar de forta lui bruta de munca, pe cand toti asteptam ceva de la imaginatia si creativitatea lui, de la competenta si toleranta lui.
Cu investitia minima pentru supravietuire si cu cea superficiala in bunuri scumpe care "scot ochii", pe care le practica astazi multe familii cu copii, nu se va ajunge prea departe. Plangerilor pe tema saraciei eu le-as raspunde adesea cu imperativul unei mai bune gestionari a bugetelor. Saracia, care e reala, ar trebui sa ne conduca in primul rand la o administrare mai socotita a resurselor si a consumului. Din pacate, in preajma mea nu se vede un exces de chibzuinta modesta, constienta de investitiile indispensabile pe termen lung, ci o mare disponibilitate pentru cheltuieli de slujire a imaginii proprii, de stricta imitatie sociala si de divertisment minor. Putem intelege ca Revolutia ne-a prins nepregatiti pentru "capitalism" si ca ne-am balbait cativa ani, manipulati de aspiratii si modele marginale. Devine insa urgent sa ne trezim, din moment ce lipsa noastra de maturitate incepe sa ne impinga vertiginos intr-o zona de risc. O punte rupta intre copii si carte inseamna un risc major - as spune-o chiar daca as fi producator de ciorapi, iar nu de carti.
Ultima aparitie a editurii noastre, "Multidico", e chiar o carte care isi propune sa stavileasca din ce in ce mai desele alunecari in greseli de limba. Am pus laolalta sapte tipuri de dictionare selective de romana, care corespund acelor domenii ale limbii in care se produc cel mai frecvent confuzii si erori. Acest multidictionar s-a nascut din panica foarte constructiva a doua profesoare care si-au dat seama ca elevii stapanesc din ce in ce mai putine cuvinte si norme, iar mediile care comunica in societate sunt, la randul lor, din ce in ce mai neglijente. "Multidico" se poate citi aproape ca un roman. E o poveste a ezitarilor dar si a evolutiei limbii, a capcanelor, dar si a bogatiei potentiale a expresiei. O limba saraca si stalcita reprezinta o gandire pe masura si nu promite nimic bun. Calea spre bogatie - simt nevoia sa le-o spun celor grabiti la profit - nu trece pe la periferia limbii romane si a cartilor, in general, ci chiar pe aceste artere capitale ale intelepciunii. A intelege inseamna a putea formula, aplica si transmite idei. Iar fara idei limpezi si multe nu se pot face nici bani pentru ziua de maine, darmite proiecte pe zeci de ani.
"Europa - o natiune a minoritatilor"</b> ...Suna bine acest mesaj - nu-i asa? E un mesaj datator de optimism intr-o lume in care mai suiera gloante, mai exista extremisti, o lume in care - pe la margini - se mai si moare de foame. Ei bine, in numele acestui mesaj surazator a fost organizata si in acest an sarbatorirea Zilei Europei (9 mai), si anume prin gazduirea celei de a 5-a editii a Festivalului Filmului European, care se va desfasura in perioada 4-13 mai a.c. la Bucuresti. Ca si in ultimii ani, Festivalul - deosebit de atragator in aceasta editie! - este organizat de Delegatia Comisiei Europene in Romania si de Uniunea Cineastilor, cu sprijinul Ambasadelor si Centrelor Culturale ale unor state membre ale Uniunii Europene si asociate U.E. - destul de multe la numar. Cum spuneam, oferta din acest an este una deosebit de tentanta. Ea cuprinde 24 de filme provenind din 18 tari, filme "trufanda" (de vreme ce sunt produse in anii 1999-2000). Printre ele se afla si cinci filme de debut - absolut remarcabile, dar si filme "avand in spate" o prestigioasa cariera internationala, concretizata in premii de tot felul, nominalizari etc.
Festivalul are, dupa parerea mea, doua merite: unul obiectiv - provenind din faptul ca readuce in ochii cinefililor din batranul continent (ametiti de fascinatia filmului american) cele mai noi si mai valoroase creatii ale unor cineasti europeni, creatii de ne-vazut, altminteri, pe ecranele romanesti (lipsa de bani, de interes al autoritatilor si achizitorilor sa fie cateva motive ale acestei regretabile absente?). Festivalul mai are si un merit subiectiv, si anume prezenta in aceasta manifestare culturala de prestigiu international a unui film romanesc. Este vorba despre un film nou-nout (terminat in 2001) al regizorului Sinisa Dragin. Scenariul ii apartine lui Sinisa Dragin, dupa o idee de Ioan Carmazan, avand in distributie actori unul si unul: Dan Condurache, Ana Ciontea, Horatiu Malaele, Dan Astilean, Valer Delakeza, Cristina Tacoi. Imaginea e semnata de Alexandru Solomon, montajul e asigurat de un virtuoz al profesiei, Anusavan Salamanian. Iar titlul filmului e unul de-a dreptul ametitor: "In fiecare zi Dumnezeu ne saruta pe gura" (si o data pe saptamana, si tot ar fi bine!).<b>Silvia Kerim