Acasa

Redactia
Calendar PopularPrimavara urzicilorLumea verde. Cat vezi cu ochii, Maramuresul a-nverzit. Campul e verde, copacii sunt verzi, chiar si raurile cu apa dulce si pietrele invelite in muschi au imprumutat culoarea stralucitoare a primaverii. O culoare care ne este daruita spre viata. La noi, la romani,...

Calendar PopularPrimavara urzicilorLumea verde

Cat vezi cu ochii, Maramuresul a-nverzit. Campul e verde, copacii sunt verzi, chiar si raurile cu apa dulce si pietrele invelite in muschi au imprumutat culoarea stralucitoare a primaverii. O culoare care ne este daruita spre viata. La noi, la romani, verdele face parte din riturile si ceremonialul de nastere, de nunta si de inmormantare, din care plantele verzi nu lipsesc niciodata. Pana si astazi, in satele izolate din Maramures, in scalda copilului nou-nascut se pune bobagnic, o planta cu frunze groase, despre care se spune ca ajuta la crestere, iar la nunta se aseaza pe capul mirilor cununa de barbanoc, o planta vesnic verde, cu flori albastre. Amintirea acestei superbe coronite de flori (inlocuita astazi de pirostiile de metal) supravietuieste in cel mai grozav blestem, adresat unei persoane necasatorite: "Asa sa-ti ajute Dumnezeu, sa nu pui in veci cununa de barbanoc pe cap". Si pentru ca mortii Maramuresului sunt vii (credinta nestramutata prin secole), verdele napadeste si-n cimitire, pe langa cruci (tufe vesnic verzi de pospan), ca sa le tina dusilor de urat. Mortii nelumiti, neinsurati, culesi prea repede din gradina vietii nu sunt nici ei singuri in calatoria spre vamile Raiului. La capul lor strajuieste de veghe un brad. "Frunza verde, foaie verde"...

Despre neamul urzicilor si rostul lor

Dupa alaiul florilor de primavara - ghiocei, branduse, pascute si viorele -, peste lume se-ntinde navalnicul neam al urzicilor, primele plante verzi bune de mancat. Ai zice ca ti se urca singure-n farfurie, dand roata casei, curtii si gardului.
Credinta populara spune ca urzicile innoiesc sangele. Daca sangele se innoieste, omul intinereste si viata lui va fi lunga. Aceasta credinta este ilustrata de urmatoarea legenda crestina: "Pa Iisus l-or batut pe obraz cu urzici si i-o dat sa bea fiere (hrean) cu otet cand l-o dus pe Golgota. Diptacee (din cauza aceea), la acela om care mananca urzici de septe ori in Postu Mare i se vor ierta toate pacatele".
Bataia cu urzici este cea mai rea dintre toate, pentru ca mancarimea pielii este mai groaznica decat durerea si persista multa vreme, dupa ce au incetat loviturile. Impotriva ei nu exista leac.
Taranii de pe Mara si Iza cred ca urzicile cresc dupa cum cade postul.
"Postul Pastelui ii de sapte saptamani, si in tata saptamana cresc urzici. Ca-i mai devreme, ca-i mai tarziu, urzicile sa tin dupa el ca soarele dupa luna".
Iata o reteta de preparare a lor, culeasa de la o femeie din Breb: "Bunicu meu le zol? (freca) cu sare, le toca bine cu cutatu, pun? pa ele oloi si otet si ase le manca. Nefierte. Zic? ca mare dar de la Dumnezau are acela om care face as?. Da nime din casa n-o putut face ca el. Noi le mancam numa fierte, iar apa n-o aruncam. Ne limpezeam pe cap cu ie. Creste paru".

Rugaciune pentru urzici

In Maramures, taranii nu si-au pierdut veneratia pentru natura, pe care o considera vie, o facere a lui Dumnezeu. Orice vatamare pe care i-o aduc e insotita de rugaciuni.
"Cand culeg urzici prima oara, ma scol dimineata buna, ma spal pa obraz afara, cat is inca stele pa cer, si zic ase: <<Multumescu-ti, Doamne, ca din somn m-ai trezit, din pat m-ai ridicat, ochii mei, buzele mele le-ai deschis, ca sa ma pot inchina bunului Tatalui, Fiului si Sfantului Duh, Amin. S-apoi ieu ciurul si le culeg pana nu sa ie roua, ca ude nu pisca la mana. Se culeg in ciur, sa se scuture de nisipul din ele si de tat ce nu-i bun: rele, boli."
In gandirea populara romaneasca, tot ce creste pe pamant este viu si trebuie sa avem indurare si mila pentru viata tacuta ce ne inconjoara. Asa se face ca, intrand in natura - adeseori ca niste intrusi -, gandul, si nu cuvantul, este cel care opereaza, plantele intelegand pe deplin intentiile ce il aduc pe om la ele. Este o apropiere plina de gingasie, o reminiscenta dintr-o epoca de aur a spiritului uman, cand tainele lumii ne erau revelate printr-o comunicare profunda cu universul. Inainte sa rupa prima urzica de primavara, femeia din Maramures isi cere iertare plantei in gand:
"Iarta-ma, urzicuta mnicuta, de te ieu numa pe tiniuca (alint pentru "tine")/ Nu te smulg din radacinuca/ N-am zinit (venit) sa-ti fac durere/ Am zinit sa-mi dai putere".
Se considera un pacat sa smulgi din radacina plantele, pentru ca se imputineaza si dispar cu totul.
Urzicilor li se atribuie si valente magice. Se spune ca sunt purtatoare de noroc si spor. Nu sunt considerate ca o "rusine" pe langa casa, nu sunt taiate cu sapa, ca in alte parti, ba dimpotriva: "Vai de casa langa care nu cresc urzici. Nici norocul nu creste in pragul iei". De altfel, urzicile sunt folosite in Maramures la spalatul ritual din ziua de Pasti.

Primul mancat de urzici. Credinte

- Cand mananci prima data urzici, spune in gand: "Mancare noua in gura veche". Urzica noua va intineri gura si trupul celui care-si aduce aminte.
- Prima oara cand mananci urzici, gandeste-te la oarece. Pune-ti o dorinta in minte si ti sa plin? (implineste).
- Pentru urzici, pentru orice fel de mancare noua de primavara, se spune "Tatal Nostru" si se adauga: "Multumescu-ti, Doamne, ca am ajuns sa mananc mancare noua". Si-ti faci semnul Sfintei Cruci.Parasca Fat

Credinte populare

Despre Cuc- Cui ii canta cucu sara, suparat ii tata vara -

Pasarile, animalele din paduri, vitele si gazele cele marunte le sunt maramuresenilor la fel de intime si de apropiate ca plantele. Acelasi univers in care Dumnezeu ne-a gasit fiecaruia cate-un loc - piatra, floare, fiara sau om - ii ajuta pe tarani sa inteleaga legile firii, cu nemarginit respect si iubire. Imi fac o onoare sa amintesc ca povestile despre cuc pe care vi le infatisez (pe scurt) in paginile de fata au fost culese in Maramures, de pe vaile Izei, Marei, Cosaului, de la urmatorii sateni: Ioana Cora (Barsana), Anuta Bledea (Nanesti), Aurel Fat (Desesti), Luchiana Fat (Desesti), Gheorghe Mos (Tamaia).

Credinte

- Tate pasarile sa marita in 24 februarie, numa cucu si uliu, nu. Aieste - bata-le Doamne - oua pa la alte pasari.
- Cucu nu canta pana nu mananca frunza de fag, pana nu crapa muguru la fag. Numa atunci i sa dezleaga limba.
- Creanga pa care canta cucu
- daca o poti lua, apoi ii buna de leac. Sa se imbaieze coconu pa ea, sa aiba glas ca si cucu.
- creanga pa care o cantat cucu prima data, s-o iei sa meri la targ, si-apoi ai noroc la targuit.
- daca o fata o pune sub perina, isi viseaza oranda (ursita).

Cum sa-ti cante cucul

- Cand auzi cantand cucu prima data intr-un an, sa ai bani in jeb (buzunar) si sa zaci: "Bani, cucule, bani,/ Taie frunza si iarba/ Mie bani tata vara/ Taie frunza si codru/ Mie bani pa tat anu".
Daca ai un singur ban, il arunci la cuc, daca ai mai multi, ii tai pana la anu. Daca n-ai bani in jeb, nu poti zice nimic si anu acela a si coldus (sarac).
Daca iti canta cucu in spate, ii de boala ori de moarte; trebe sa-ti cante in fata.
Daca auzi cucu pa flamand, flamand ii hi tat anu, daca iesti satul, ii hi satul.
Cand auzi prima data cucu, zaci: "Cuce, cuce, mandru glas ai/ Spune-mi, cati ani imi dai?". Si de cate ori canta, atatia ani ii mai trai.
Cucu nu traba sa-ti cante oricand. Sunt si hore: "Cui ii canta cucu sara/ Suparatu-i tata vara/ Cui ii canta dimineata/ Suparatu-i pe viata".
Daca doi tineri vad cantand cucu pa o creanga de cires inflorit, apoi aceia se despartesc pe veci.

Plecarea cucului

"Cucu nu pleaca pana nu vede stoguri de grau si de ovaz. Atunci nu mai canta. De plecat, nu pleaca el de aici. Numa ca nu mai canta. Ramane sa-si scoata puii, sa ii grijeasca. Ii afla in cuiburile straine, pa unde i-o pus. Dupa ce nu mai canta, cucu-i uliu pasaresc! Prinde pasari si le mananca. Cat canta, mananca numa frunze."

Pa cuc il cheama Stefan

"Pa cuc il cheama Stefan. Iel o avut un frate pa care l-o chemat Cucu si l-o omorat. Si dupa ce l-o omorat, i-o zinit dor de iel si tat l-o stragat si l-o stragat si de aceea ii zice Cucu. Il straga pa frate-sau, de s-aude pana in cer."