</b><b>Margot Wallstrom</b><b>- Comisar de Mediu in Comisia Europeana -</b><b>"Exista o legislatie europeana a Mediului, pe care Romania trebuie s-o respecte, pe masura ce face pasi spre integrare"
"Vom duce proiectul de la Rosia Montana la nivel international, aratand ca in Romania avem iarasi o problema. Dorim ca presa si opinia publica din intreaga lume sa stie despre acest caz." Astfel suna angajamentul ferm al "Greenpeace" din Viena, expus pe larg in cadrul interviului acordat revistei noastre in urma cu trei saptamani de catre directorul executiv al Organizatiei, dr. Bernhard Drumel. Saptamana trecuta, intr-un alt dialog gazduit de "Formula As", un expert roman din Statele Unite, Iosif David, spunea: "Ma voi adresa Congresului american, pentru a semnala ceea ce se petrece la Rosia... Presa canadiana a scris deja negativ si va scrie si mai mult, iar presa americana la fel". Acestea sunt doar cele mai recente luari de pozitie pe plan international fata de aberanta investitie straina promovata de fosta si de actuala putere politica din Romania. Luand "temperatura" locala, Banca Mondiala a devenit mai precauta cu promisiunile de finantare, iar organizatiile de peste Ocean, dintre care cea mai importanta este "Mining Watch Canada", si-au sporit suspiciunile si criticile fata de activitatea Companiei de la Rosia Montana. Televiziunea austriaca, inspirata de televiziunea internationala Arte, a realizat un nou film despre acest proiect. O importanta televiziune canadiana va veni in curand pentru filmari, pentru a arata publicului sau ce "semnificatie" au actiunile "Gabriel Resources" listate la Bursa din Toronto. Chiar in aceste zile, emisari ai organizatiei "Alburnus Major" se afla intr-o vizita la Washington, pentru a informa oficialitatile americane, presa si televiziunile despre "comportamentul investitional" al "Gold Corporation" in Apuseni. De cand Ministerul Mediului de la Bucuresti a anuntat ca nu va acorda licenta de exploatare fara acordul societatii civile, Compania, sprijinita de coruptia din celelalte birouri ministeriale bine "unse", si-a reluat campania securistica de dezinformare si intimidare a motilor. Bazandu-se pe concursul jenant al unor televiziuni aproape falimentare, pentru care banii lui Frank Timis & comp. sunt o gura de oxigen acordata in ultima clipa celui care se ineaca, reprezentanti ai "Gold Corporation" incearca sa minimalizeze cea mai recenta descoperire arheologica, de importanta europeana: un sanctuar roman din secolele Ii-Iii, extrem de bine conservat. Lucrurile sunt in desfasurare; diversi arheologi, oameni care isi fac de ras profesia, colegii, profesorii si marii inaintasi declara public ineptii incredibile, negand importanta majora pentru istoria romaneasca a recentei descoperiri din Muntii Apuseni. Intre timp, numarul semnaturilor de protest ale cititorilor nostri a crescut, ajungand la peste 100.000. Romani din tara si de pretutindeni, oameni carora le pasa de tot ce se intampla in viata bolnavei societati romanesti, au inteles sa nu stea deoparte cand interese obscure ameninta sanctuarele nationale. Tacerea, mai mult decat vinovata si iresponsabila a guvernantilor, este sanctionata de organizatiile si oficialii straini. In pagina de fata, cel mai inalt reprezentant al Uniunii Europene in domeniul Protectiei Mediului, Comisarul Margot Wallstrom, o personalitate cunoscuta de negociatorii romani trimisi la Bruxelles, comenteaza pentru "Formula As" situatia protectiei mediului in Romania si exigentele impuse in procesul de aderare. Cu tot caracterul diplomatic al discursului inaltului oficial european, cele afirmate mai jos ofera destule motive de meditatie guvernantilor de la Bucuresti, care ar trebui sa citeasca acest interviu "cu creionul in mana", cum se spune. Negocierile de mediu nu s-au terminat, iar in multe privinte, cuvintele doamnei Wallstrom sunt doar "fata vazuta", plina de semnificatii, a celor gandite in spatele usilor inca "intredeschise" pentru romani ale Comisiei Europene.
</b><b>"Pe termen lung, dezvoltarea economica, coeziunea sociala si protectia mediului trebuie sa mearga mana-n mana"
- Autorizatia acordata de Statul roman unei companii australiene de exploatare a haldelor de steril aurifer de la Baia Mare s-a bazat pe studii considerate sigure pentru mediul inconjurator. Cu toate acestea, in ianuarie 2000, s-a intamplat accidentul cunoscut. La ce concluzii a ajuns Comisia Europeana dupa aceasta catastrofa?
- A fost dispusa o ancheta pentru a trage invataturile corespunzatoare, dar Comisia nu a asteptat raportul final, ci si-a construit propria strategie pentru a ataca problemele ivite. In octombrie 2000, am publicat un Comunicat privind "Siguranta operatiilor in activitatea miniera: o lectie a recentelor accidente" (Com 2000, 664 final), in care am anuntat cele trei actiuni pe care le-a intreprins Comisia, ca raspuns la accidentele de la Baia Mare si Aznalcllar (Spania, 1998). Pe scurt, acestea sunt urmatoarele:
1. Amendarea Directivei Seveso Ii (96/82/Ec), care prevede modul de manevrare si depozitare a deseurilor periculoase, provenite de la exploatarile miniere in iazurile de decantare. Ca urmare, industriile miniere din tarile Ue sunt obligate sa elaboreze Sms-uri (Safety Management Systems, sisteme de siguranta), incluzand o detaliere a riscurilor, pe baza scenariului unui accident posibil. Cu alte cuvinte, orice companie miniera este obligata sa spuna public ce masuri va lua in cazul unui accident si cat sunt de sigure aceste masuri.
2. Elaborarea unei initiative de manevrare a deseurilor miniere, in conditiile totalei protectii a mediului, precum si anuntarea practicilor celor mai bune in domeniu, in asa fel incat sa fie prevenite orice riscuri de accident.
3. Producerea unui set de tehnici care sa minimalizeze riscurile de accidente in mineritul metalelor neferoase, Bat (Best Available Technics). Acest document ofera o ghidare atat pentru companii, cat si pentru guverne, atunci cand sunt solicitate sa acorde licente de exploatare miniera.
- Conform filosofiei adoptate de tarile europene la Maastricht, dezvoltarea durabila este un criteriu major de aderare la Uniunea Europeana. Experienta mondiala a demonstrat ca minele de aur, spre exemplu, aduc beneficii pe termen scurt (mai multe slujbe), dar pe termen lung aduc saracie, degradarea mediului si pierderea identitatii culturale a zonelor afectate. Ce grad de compatibilitate exista intre dezvoltarea durabila si exploatarile aurifere "rapide", proiectate sa functioneze doar 10-15 ani?
- Strategia Ue de dezvoltare durabila prezentata la Gothenburg foloseste definitia Comisiei Bruntland din 1987. Conform acesteia, "dezvoltarea durabila este dezvoltarea care imbina nevoile prezentului cu cele ale viitorului, lasandu-se si generatiilor de maine o sansa de a-si satisface nevoile de dezvoltare". (Ceea ce, sa recunoastem, nu este cazul proiectului de la Rosia Montana - n. red.) Aceasta inseamna ca, pe termen lung, dezvoltarea economica, coeziunea sociala si protectia mediului trebuie sa mearga mana-n mana. Conform legislatiei europene (care trebuie urmata si de Romania - n. red.), planificarea, operarea, inchiderea si etapa de dupa inchidere ale unui proiect minier trebuie sa prevada masuri semnificative de protectie a mediului. Sunt, oricum, ingrijorata de riscurile pentru sanatatea populatiei, presupuse de dezvoltarea unor proiecte miniere.
- Anul trecut, Parlamentul german a ratificat o Declaratie prin care cere Comisiei Europene sa ia in considerare, in cursul negocierilor de aderare cu viitorii membri, gradul de aplicare a legislatiei Ue in privinta mineritului aurifer pe baza de cianuri. Cum comentati aceasta interventie parlamentara a celui mai important stat al Europei?
- Nu voi comenta deciziile parlamentelor nationale, dar este suficient sa spun ca orice tara care doreste sa devina membra a Ue este obligata sa urmeze reglementarile europene de mediu. Si asa cum am mai spus, urmarind concluziile din raportul privind accidentul de la Baia Mare, Comisia Europeana a prevazut, in cazul exploatarilor miniere, sporirea drastica a exigentelor de protectie a mediului.
</b>
<b>"Daca un stat candidat la aderare ignora principiul consultarii publice, atunci acel stat isi incalca propria legislatie"
- D-na Comisar Wallstrom, Compania "Gold Corporation" de la Rosia Montana va distruge in final circa 2000 de hectare de teren, in mijlocul unora dintre cei mai frumosi munti din Europa, afectand peisajul, flora si fauna, precum si viata oamenilor si vestigiile istorice. Cum ar reactiona Comisia Europeana daca un proiect similar de exploatare aurifera ar avea loc intr-o tara membra a Ue?
- Legislatia europeana privind protectia naturii este clara si nu permite interpretari. In orice caz, Comisia ar actiona imediat si ar cere demonstrarea faptului ca un astfel de proiect nu afecteaza speciile, habitatul animalelor si viata oamenilor. Tarile candidate la aderarea europeana sunt inca in tranzitie, deoarece trebuie sa-si defineasca Sac-ul, Special Areas of Conservation, zone speciale de conservare (Muntii Apuseni sunt o astfel de zona si nu credem ca Guvernul roman mai poate ignora mult timp acest lucru - n. red.). Acestea vor putea fi incluse in programul Habitats Directive Natura 2000. Cu toate ca cerintele protectiei naturii vor fi in intregime aplicabile doar dupa aderarea la Ue, orice noua investitie in tarile candidate va trebui supusa reglementarilor de mediu cuprinse in acquis-ul comunitar, inca din stadiul de preaderare.
- Stramutarile de populatie din Rosia Montana au inceput fara consultarea reala a publicului, cu toate ca Asociatia "Alburnus Major", care reprezinta majoritatea populatiei din comuna, a cerut in repetate randuri organizarea unui referendum. Stim ca Directiva Eia (Environment Impact Assessment, Studiul de Impact asupra Mediului), care a fost deja inclusa in legislatia romaneasca, considera consultarea publica o preconditie a implementarii oricarui proiect care afecteaza comunitatea. Acest lucru a fost ignorat de investitorii de la "Gold Corporation", cu acordul tacit si vinovat al autoritatilor romane. Puteti comenta?
- Daca o tara a transpus Directiva Eia in legislatia sa, atunci s-o aplice! Sa organizeze consultarea publica! Daca un stat candidat la aderare ignora principiul consultarii publice, atunci acel stat isi incalca propria legislatie! In fapt, Romania n-a transpus inca in intregime Directiva Eia, dar, tinand cont de importanta acesteia, Uniunea Europeana spera ca o va transpune si implementa complet foarte curand. In acest context, as mentiona si conceptul de "good governance" (administrare corecta - conducere buna), care este promovat de Comisia europeana, inclusiv in domeniul protectiei mediului. Unul dintre pilonii de baza ai conceptului este asigurarea ca deciziile se iau numai pe baza unei informari complete si dupa consultarea tuturor grupurilor care vor fi afectate, inclusiv grupuri de cetateni si rezidenti din zona unui proiect propus. Ne asteptam ca toate tarile candidate, inclusiv Romania, sa faca primii pasi pentru a asigura de pe acum o "good governance" in problemele de mediu. In sfarsit, conceptul de participare publica la decizii si accesul la informatiile de mediu sunt inscrise in Conventia Internationala de la Aarhus, pe care cred ca Romania a ratificat-o.
- Specialistii Ue care au intocmit raportul cu privire la accidentul de la Baia Mare au identificat si Rosia Montana ca un punct de mare risc pentru mediu. Guvernul roman a dat asigurari Comisiei Europene ca nu se va angaja in actiuni care ar mari degradarea mediului in Maramures si Apuseni, in localitatile amintite. Cu toate acestea, permite dezvoltarea periculoasa a proiectului "Gold Corporation". Sa insemne aceasta ca recomandarile Ue au fost uitate?
- Este corect sa spunem ca autoritatile romane au dat astfel de asigurari. Daca acestea ar fi in intregime puse in practica, atunci distrugerea mediului nu ar mai fi considerata "inevitabila". Ar fi o dovada ca recomandarile de la Baia Mare nu au fost uitate. In particular, specialistii nostri (the Baia Mare Task Force) au recomandat distrugerea cianurii in fabrica, inainte ca deseurile sa ajunga in iazul de decantare.
- Cianura este in mod inerent periculoasa pentru viata. Nu exista iaz cu cianuri 100% sigur. Nu exista mijloc perfect de transport pentru aceasta otrava. Cum cantariti beneficiile financiare fata de riscurile presupuse de operatia "extrema", numita flotatia cu cianuri? Este posibila eliminarea oricarui risc, asa cum pretind oficialii Companiei "Gold Corporation"?
- Nu exista asa ceva, adica extragerea aurului prin cianurare fara riscuri. Dupa cum nu exista nici o simpla formula de cantarire a riscurilor in opozitie cu beneficiile financiare. Menirea noastra este sa veghem ca infrastructura internationala sa fie la locul potrivit pentru a minimiza riscurile. Exista o legislatie europeana pe care Romania trebuie s-o respecte pe masura ce face pasi spre integrare. Cata vreme legile si conventiile internationale sunt respectate, Romania n-are decat sa decida singura daca merge inainte sau stopeaza proiectul de la Rosia Montana. Oricum insa, este esential ca decizia sa se ia numai dupa intelegerea completa a tuturor costurilor si beneficiilor. Beneficiile si riscurile unui astfel de proiect nu pot fi transpuse cu claritate in termeni financiari, dar pot fi descrise si puse pe masa, la vedere, astfel ca societatea romaneasca sa poata lua o decizie politica in legatura cu cat de mult cantaresc costurile si riscurile respective. Nu exista un raspuns "corect" sau "gresit" in sine, dar este important sa intelegem toate consecintele - pozitive si negative - ale oricarei decizii.Ion Longin PopescuComentariile destinate Comisiei Europene pentru Mediu se pot trimite la adresa: The European Commision, rue de la Loi, 200 - B - 1049 Bruxelles, Belgium. Fax: 00 (322) 22.99.41.23,
e-mail: margot.wallstrom@cec.eu.int sau anne.burrill@cec.eu.int sau soledad.blanco@cec.eu.int