Lumea vazuta din Silicon Valley: despre globalizare si globalism</b><b>Ovidiu Hurduzeu</b><b>- profesor in Santa Cruz, California -</b><b>"Marxismul, mort in tarile din Est, a renascut si prospera in ideologia si politicile stangiste ale multiculturalismului occidental"
Prin recenta editare a volumului de eseuri "Sclavii fericiti", de Ovidiu Hurduzeu, Editura Fundatiei Culturale Romane a pus la dispozitia cititorilor o exceptionala analiza a societatii romanesti in contextul globalizarii contemporane. Descriind "vidul de la temelia societatii romanesti postdecembriste", autorul deplange lipsa unui "Proiect National" de dezvoltare economica si sociala.
Doctor in stiinte umaniste, Ovidiu Hurduzeu locuieste in America din 1990, stabilindu-se in celebra Silicon Valley. Dupa ce a predat un curs de civilizatie europeana la Stanford University, a ales o cariera didactica intr-un "high school" (liceu) din Santa Cruz, ca sa aiba, dupa cum spune, "mai mult timp pentru scris".
"In Romania, totul se rezolva prin relatii. Daca apelezi la institutii, te cufunzi intr-un abis"
- La lansarea volumului dvs. ati afirmat ca este "o carte-avertisment, adresata tuturor romanilor". Ca ati dorit sa le puneti in fata o oglinda necrutatoare, in care sa se vada asa cum sunt cu adevarat. Cine sunt "sclavii fericiti"?
- Noii oameni ai globalismului, ai societatii de consum ("corecta" din punct de vedere politic) spre care se indreapta, vrand-nevrand, si societatea romaneasca. Distingem intre globalizare si globalism. Globalizarea este o lume care nu are centru, nu are granite. Este un sistem politic si social care se dezvolta la nivel planetar. In principiu, este un fenomen bun, deoarece pune popoarele in competitie unele cu altele, promoveaza comunicarea intre oameni. Problema e ca aceasta globalizare e monopolizata de niste forte pe care le-am numit globalism si care vor sa unifice totul, sa controleze totul; un fel de imperiu bazat pe un nou tip de identitate.
- Sa intelegem ca, daca intra in Nato si Ue, romanii nu vor mai fi ce-au fost?
- Nu vor mai fi. Trebuie sa ne schimbam si modul de gandire, si stilul de viata. Cand au venit rusii, ne-au schimbat si modul de gandire, nu? Acum, tot asa. Deosebirea este ca nu mai exista un centru, un "Kremlin", nu mai avem la cine sa ne uitam si nu mai stim de unde vine "lumina". Puterea in ziua de azi este difuza; sunt fel de fel de organizatii pe mapamond. Unde e sediul puterii? Nicaieri si peste tot. Ca Internetul. Unde-i centrul Internetului? Nu exista. Internetul este o inventie militara, folosita de Armata Americana ca sa poata mentine comunicatiile dintre diferitele esaloane militare, in caz de distrugere a Cartierului General, a Centrului de Comanda. Daca se distruge o celula, imediat ii iau locul celelalte. In lumea globala, Romania nici nu conteaza, iar daca nu vrea sa se integreze, se face un by-pass si e ocolita. Dar, in acest caz, nu poate supravietui. Fmi nu te obliga sa-i urmezi sfaturile; dar incearca sa-l ignori!
- Una dintre conditiile extrem de dure puse de Uniunea Europeana fostelor tari comuniste din Est este asimilarea asa-numitului acquis comunitar, adica a legilor care functioneaza in Comunitatea Europeana. Credeti ca va fi Romania capabila de aceasta performanta?
- Romanii nu au o cultura bazata pe legalism; aici totul se rezolva prin "relatii". Intr-o luna de zile, cat am stat in tara, am avut de rezolvat o multime de probleme juridice pentru familia mea. Am folosit exclusiv relatiile personale, de la om la om. Nu am apelat la institutii. In Romania, daca apelezi la institutii, te cufunzi intr-un abis. E musai sa cunosti pe cineva ca sa supravietuiesti. Dirijarea legalista a relatiilor dintre romani este o utopie. Nu vedeti? E partidul lui Iliescu, partidul lui Basescu, partidul lui Ciorbea... In Occident, asta nu exista. Cum sa spui partidul lui Bush, partidul lui Chirac sau partidul lui Blair? La romani, conteaza in primul rand omul. Cultul romanesc al personalitatilor, dezgustul fata de colectivism, nostalgia dupa timpurile eroice de altadata apartin toate de o aristocratie a spiritului la care poporul roman n-a renuntat niciodata. In zadar cativa intelectuali romani insista asupra drepturilor omului, tragand cu ochiul stang la sponsorizarile din strainatate si cu cel drept la stipulatiile din brosurile Onu. Romanii "produc" cu greu democratie intr-un cadru organizat. Ei fac democratie in autobuz, la carciuma, pe strada, la piata, la biserica, la cozile din fata bancilor. Nimic mai greu decat sa aduni 10 romani intr-o sala, la o ora data, pentru a ajunge la un consens intr-o anumita chestiune. Democratia romaneasca (o democratie nonconformista) este croita pe firea romanului, caci ea pleaca de la prioritatea acordata diversitatii liderilor, numiti in volumul meu persoane-eveniment. Acest tip de persoane stau la baza democratiei romanesti si nu Legea.
"Pentru globalisti, romanii sunt poporul care mananca mici, spre deosebire de unguri, care mananca gulas"
- Tot mai multe miscari de strada din Occident striga "Jos globalismul". Ce temeiuri exista ca lumea sa se teama de el? Se pare ca, in vreme ce Rasaritul se inghesuie sa ajunga la el, tot mai multi vestici il considera o amenintare.
- Globalismul promoveaza cultura victimei, a minoritatilor de tot felul, a "corectitudinii politice". Este un curent care priveste cultura din punct de vedere strict politic si rasial: se fac referiri la o cultura alba, neagra, galbena, o cultura a minoritatilor etnice, o cultura a homosexualilor sau lesbienelor. Se trece sub tacere caracterul national sau universal al culturii. Arma culturala a globalismului este multiculturalismul. Daca se intampla cumva sa actioneze pentru dialogul intre culturi, multiculturalismul n-o face decat in chip de cal troian. Odata acceptat in cetate, sloboade din burta sa soldatii separarii etnice, ai enclavizarii culturale si ai conflictelor etnice. In multiculturalism, nulitati patente devin "valori universale", prin simpla apartenenta la un grup minoritar, in timp ce adevaratele personalitati creatoare nu inseamna nimic daca nu au suport "multicultural". Cu greu ar fi putut sa fie publicati astazi in Occident un Kafka, un Borges sau un Cioran. Cu cat romanii se vor bate mai mult cu pumnul in piept ca impartasesc valorile individualismului occidental, cu atat mai mult Occidentul, in prezent "colectivist", ii va acuza de rasism si "lipsa de sensibilitate" fata de minoritatile de tot felul. Marxismul, mort in tarile din Est, a renascut si prospera in ideologia si politicile stangiste ale multiculturalismului occidental. Acest multiculturalism, pe de alta parte, urmareste omogenizarea, estomparea oricarui specific national. Accepta numai o diversitate superficiala, turistica, cum ar fi, de exemplu, "romanii sunt poporul care mananca mici, spre deosebire de unguri, care mananca gulas". In momentul in care spui: "Stai, eu, ca roman, am niste radacini, am o traditie", imediat ti se raspunde: "Aa, esti nationalist!".
- Care credeti ca va fi soarta specificului national in Europa Unita?
- Daca Ue va fi o uniune de natiuni, specificul national se va pastra. Eu vad insa ca globalismul doreste sa impuna o Europa federalista, in care vor exista doar "natiuni transfrontaliere", adica grupuri de populatii legate numai de interese economice, celebrele "euro-regiuni". Deocamdata, europenii, si cu atat mai putin romanii, nu au inca limpede in minte ce fel de Europa va fi. Stim numai ca, la ora actuala, multe tari membre Ue nu au independenta fata de Bruxelles nici cat un stat american fata de Guvernul Federal de la Washington. In Olanda, daca cumperi o vaca in plus fata de cota data de Bruxelles, esti amendat cu 2000 de euro. Acest lucru nu exista peste Ocean. De altfel, localismul californian este, slava Domnului, in contradictie cu globalismul si asa cred ca va ramane si in multe alte zone ale globului.
</b><b>"Prin structura lor sufleteasca, romanii sunt mai aproape decat occidentalii de firescul naturii omenesti"</b> - Poate fi oprit globalismul din marsul sau mondial sau ne resemnam ca in fata unei fatalitati? Ce fac Bisericile crestine, in special Biserica ortodoxa?
- Miscarile antiglobaliste cele mai puternice au izbucnit in America. Acestea vor fi tot mai puternice, pe masura ce ideologia globalista va deveni tot mai absurda. Punand accentul pe elementul autohton, national, ortodoxia este o piedica majora in calea globalismului. Dar ea se afla intr-o pozitie destul de precara, mai ales pentru ca mentalitatea confortului pune stapanire pe tot mai multi romani. Preluand fara discernamant tot ce vine din Occident, confortul romanesc poarta uneori amprenta mahalalei: ma simt bine, ma distrez, imi iau un jeep, imi fac o vila, eventual un palat si de rest nu-mi pasa. Totul a devenit un spectacol, traim intr-o societate-spectacol, in care se creeaza false necesitati. Omul confortului este atasat de imagini prefabricate, de sabloanele pe care le vede la televizor. Romania este invadata de imagini, bombardata de reclame. Confortul iti da un sentiment de implinire, dar, de fapt, acopera un vid interior. Oamenii ahtiati dupa confort nu au o viata interioara. De aceea gasesc ca salvarea romanilor ar trebui sa se afle in traditia lor extraordinara, singura care le-ar permite sa preia critic valorile din Occident. Din pacate, si "sclavii fericiti" din Romania ignora traditia. De altfel, nici nu exista un program guvernamental sau civic de conservare a traditiei folclorice, etnografice, culturale. Pe de alta parte, ne confruntam cu un oportunism al romanilor care tin sa plece in Occident cu bursa. In general, bursele sunt pe feminism, pe multiculturalism, pe studii culturale. Nu pe alte domenii. Uneori, cei mai slabi studenti pleaca, din interes marunt, sa devina "experti" la Paris sau la Bruxelles. La intoarcere, vor incerca sa aplice ideologiile cu care au fost indoctrinati, falsele profunzimi, cum ar fi "corectitudinea politica" (esti "corect" din punct de vedere politic daca subscrii la doctrina multiculturalista; esti "incorect politic" daca gandesti si actionezi impotriva ei).
- S-ar putea deduce ca sunteti impotriva multiculturalismului, asa cum il cunoastem din experienta sociala din Romania. De ce ignorati drepturile minoritatilor nationale?
- Nu sunt impotriva acelui multiculturalism care incurajeaza manifestarea unor culturi puternice, traditionale, apartinand minoritatilor nationale, ci impotriva multiculturalismului de bazar, de suprafata, comercial. Din aceasta perspectiva, cei mai multi dintre romani sunt inca in fericita pozitie de a-i invata pe occidentali sa gandeasca altfel. Datorita unei vitalitati inca nealterate pe de-a intregul, ei se mai afla in postura favorabila de a vedea ceea ce occidentalii nu vad sau refuza sa vada. Prin structura lor sufleteasca, romanii se afla mai aproape decat occidentalii de firescul naturii omenesti: caldura sufleteasca, relatiile stranse de familie, ospitalitatea, credinta in Dumnezeu, viata spirituala. Occidentul, in cursul istoriei, s-a indepartat de firescul naturii sale omenesti. Bisericile se inchid din lipsa de enoriasi, copiii traiesc de la 16 ani separati de parinti, sarbatorile religioase au devenit exclusiv manifestari comerciale etc. S-a pierdut acel fior al vietii simple, apropiate de natura. Astazi, prin integrarea europeana, putem face un "schimb": Occidentul ne arata calea realizarii tehnologice si manageriale, pentru a ne vindeca maladiile economice; noi, la randul nostru, avem datoria sa-l ajutam sa redescopere firescul sanatos al vietii. Impreuna sa fim mereu de partea celor care creeaza structuri noi, dar nu structuri turnate in beton.<b>Ion Longin Popescu
Ovidiu Hurduzeu poate fi contactat prin posta la adresa: 4037, Lemoyne Way// Campbell, Ca 95008, Sua; e-mail: hurd2@aol.com