Ecologie

Redactia
Ecologie. Rosia Montana Nu Moare!- Campania noastra continua -. In ultimele saptamani ale anului trecut, o serie de evenimente importante, nationale si internationale, au marcat evolutia situatiei de la Rosia Montana. Am lasat in mod deliberat timpul sa treaca, pentru a avea o perspectiva cat mai cla...

Ecologie

Rosia Montana Nu Moare!- Campania noastra continua -

In ultimele saptamani ale anului trecut, o serie de evenimente importante, nationale si internationale, au marcat evolutia situatiei de la Rosia Montana. Am lasat in mod deliberat timpul sa treaca, pentru a avea o perspectiva cat mai clara asupra lucrurilor. Acum, la inceput de an nou, ne este clara insa directia pe care o vom urma: campania noastra continua! Nu intamplator, deschidem anul cu apelurile si actiunile cele mai importante din ultima vreme: 850 de arheologi si muzeografi din toata lumea, precum si Consiliul International al Monumentelor si Siturilor (Icomos) au pus Rosia Montana pe harta cu pericole a lumii contemporane. Lor li s-au adaugat romanii, 13 academicieni de la Cluj, istorici de renume mondial, precum Dinu C. Giurescu si Dan Berindei, profesorii de la Ase, Liga Culturala a Romanilor de Pretutindeni, Partidul Ecologist, 50 de arheologi din principalele centre universitare, apelul asociatiei revolutionarilor din Bucuresti etc. Este pentru intaia oara, dupa 1989, cand intelectualii, considerati indeobste prea rezervati in fata problemelor mari ale tarii, se solidarizeaza in jurul unei cauze nationale.

850 de arheologi de pe toate meridianele Terrei se opun proiectului de la Rosia
"Alburnus Maior apartine intregii civilizatii europene"

La data realizarii acestei pagini, un numar de peste 850 de istorici si arheologi din intreaga lume, savanti de renume, directori de muzee, rectori de universitati etc. au semnat o petitie inaintata presedintelui Ion Iliescu, premierului Adrian Nastase si ministrului Culturii, Razvan Theodorescu, pentru a protesta impotriva planurilor de distrugere a vestigiilor istorice de la Rosia Montana. In acelasi timp, 50 de arheologi romani, printre care profesorul Ioan Piso, directorul Muzeului Transilvaniei din Cluj-Napoca, au cerut autoritatilor romane sa stopeze "incercarea Ministerului Culturii de a minimaliza ultimele descoperiri arheologice din Apuseni, astfel incat sa spuna mai tarziu ca acolo n-a existat nimic valoros. In toate scolile din lume unde se preda arheologia se vorbeste de Alburnus Maior, deoarece este situl cu cea mai mare concentrare de vestigii romane de minerit din Europa si apartine, in consecinta, intregii civilizatii europene".
Alaturi de colegii domniei sale din Cluj si din alte centre stiintifice ale tarii, profesorul Ioan Piso a venit la Bucuresti pentru a cere in cadrul Comisiei Nationale de Arheologie anularea "descarcarii de sarcina arheologica", acordata de o echipa care a condus sapaturile potrivit intereselor "Gold Corporation". Este vorba de o suprafata de peste 300 de hectare, fata de numai 2-3 hectare cercetate in realitate. Pentru a afla evolutia evenimentelor, ne-am adresat distinsului director al Muzeului Transilvaniei din Cluj.
- Care a fost rezultatul deplasarii la Bucuresti, la sedinta Comisiei, domnule profesor Ioan Piso?
- Am reusit sa impunem avizari rezonabile doar pentru suprafetele cercetate in anul 2002. Pentru 2001 n-am reusit nimic, nici macar o condamnare a modului in care s-au dat descarcarile de sarcina arheologica. Nu s-a dorit pur si simplu, fara explicatii, supunerea la vot a propunerii noastre. Este incredibil, dar intreaga strategie a cercetarii arheologice din Rosia Montana este decisa de o firma de consultanta, Dalem Consulting, condusa de d-na Dana Mihai. Desi slujeste interesele unei firme private, domnia sa taie si spanzura asupra vestigiilor arheologice de interes european, beneficiind de concursul autoritatilor de la Bucuresti. D-na Dana Mihai, d-l Paul Damian, directorul Muzeului National de Istorie din Bucuresti, acoperiti de secretarul de stat Ioan Opris din Ministerul Culturii, de seful serviciului arheologic de la acelasi minister, Mircea Angelescu, hotarasc la aceasta ora destinul unor valori nationale unice, in pericol de-a disparea pentru totdeauna.
- Unele ziare invoca un asa-zis raport al Sri potrivit caruia va plimbati prea des in Ungaria si primiti bani si ordine de la Budapesta. Acelasi lucru se spune despre "Formula As" si despre toti opozantii proiectului, inclusiv despre "Greenpeace". Suntem cu totii, adica, agenti maghiari de influenta...
- Sunt ingrijorat de soarta acestei tari, daca avem un astfel de Sri. In cinci ani am fost numai de doua ori in Ungaria, ultima data la Universitatea din Debretin, care este infratita cu Universitatea "Babes-Bolyai", unde sunt profesor. Am tinut o conferinta despre ruinele de la Sarmizegetusa. Si apoi, Sri ar trebui sa stie ca strabunul meu, preotul Sabin Piso, a fost un tribun al lui Avram Iancu, iar tatal meu a fost intemnitat de hortisti in 1940 in inchisoarea de la Kosice. Dupa aceeasi logica, apartinand propagandei ieftine a Companiei "Gold Corporation", chiar si Prm este platit de Budapesta. Nu vi se pare ridicol?

"Vestigiile romane se zaresc prin iarba"

- Ati propus autoritatilor declararea Rosiei Montane drept parc arheologic de interes european. Ce semnificatie ar avea acest lucru?
- Un astfel de parc ar atrage surse financiare de cercetare din strainatate, si ministerele nu ar mai trebui sa se supuna capriciilor unei companii care tinteste doar profitul (cum este firesc, de altfel, in afaceri).
- Arheologii clujeni au cercetat o vreme la Rosia Montana, dar au dezvelit prea multe si acest lucru nu a fost pe placul celor obedienti lui Frank Timis. Ce au descoperit oamenii dvs., domnule profesor?
- Ma voi limita numai la doua puncte: Valea Nanului si Carpeni. In prima arie au dezvelit un templu cu o suprafata de 270 mp, in care au fost gasite 16 altare. Din pacate, a ramas necercetata o intreaga asezare, iar alte cladiri si temple se zaresc prin iarba. Asezarile au fost ignorate, desi s-au descoperit cimitire in apropiere (cel mai spectaculos este cimitirul de la Taul Cornii). Pe dealul Carpeni, arheologii clujeni au pus in evidenta o cladire extrem de spectaculoasa, cu ziduri inalte de pana la doi metri, cu tencuiala pictata si cu altare, cu instalatii de incalzire pe sub podea etc. Cladirea a fost sapata doar in mica parte, desi altarele contin texte importante pentru istoria Daciei romane. La un moment dat, arheologilor nu li s-a mai permis sa sape, desi zidurile se intindeau in padure pe inca o suprafata mare. Evident, zonele Nanului si Carpeni au primit descarcare de sarcina arheologica. Asa au decis domnii de la minister! Buldozerele pot sa-si faca treaba acum. In acest timp, d-l Mircea Angelescu da interviuri la televiziune si spune ca "la Rosia Montana nu exista monumente care sa poata fi conservate, iar intre un buldozer si o explozie de dinamita vom mai vedea noi ce se poate salva". Ilegale si abuzive, descarcarile de sarcina arheologica operate de Ministerul Culturii in anul 2001 vor ramane o pata rusinoasa si de neiertat pe obrazul multora. Se pare ca s-a ajuns in punctul in care numai Unesco mai poate salva ceva.Ion Longin Popescu

O victorie a sentimentelor patriotice:
114.266 de semnaturi pentru apararea Muntilor Apuseni

Revista "Formula As" le multumeste cititorilor ei din tara si din strainatate pentru exemplara sustinere a campaniei "Rosia Montana nu moare!" , exprimata pana in clipa de fata prin 114.266 de semnaturi. Un gest de solidaritate nationala si internationala, care dovedeste atat justetea demersului nostru, cat si faptul ca sentimentele patriotice ale romanilor se afla la locul lor. Cum sa apreciem altfel listele de semnaturi primite din Germania, Canada si Sua, din Franta, Grecia si Israel (pe langa celelalte sustineri individuale, care circumscriu, practic, intreg spatiul european), "dosarele taranesti", intre care la loc de frunte se afla cei 400 de sateni din Saulia de Campie, jud. Mures, in frunte cu bravul primar al localitatii; lista politistilor din Arad, a calugarilor romani de la Muntele Athos, sutele de liste cu semnaturi ale studentilor de la Ase (mobilizati de exemplul distinsului rector al institutiei), ale studentilor de la Universitatile bucuresteana si sibiana, listele "grele" venite din Hunedoara, Calarasi si Covasna, din Brasov, Galati si Braila, cele 8000 de semnaturi ale cititorilor nostri din Cluj, cele 4000 de iscalituri ale cititorilor din Bucuresti si cele 3102 venite din Gorj? Numim la urma, dar cu aceeasi recunostinta si bucurie, "viitura" de semnaturi individuale venita prin scrisori care au imbogatit Posta romana pe parcursul acestui an. Culese pe calculator, ordonate pe zone geografice, orase, sate si institutii, semnaturile de sustinere a campaniei de blocare a exploatarilor aurifere cu cianuri in Muntii Apuseni reprezinta o dovada irefutabila ca opinia publica romaneasca este impotriva dezastrului din Muntii Apuseni, impotriva jafului care se pune la cale si de care Guvernul tarii nu s-a dezis nici pana in ziua de azi. Daca luam in consideratie si protestele publice ale unor grupuri intelectuale de marca - profesorii de la Ase, membrii filialei Academiei din Cluj, arheologii din toata lumea -, vom intelege ca actiunea revistei noastre si a cititorilor ei se poarta in numele adevarului si-al dreptatii, in numele unor valori unice ale patrimoniului national: integritatea ecologica, culturala, geografica si spirituala a uneia dintre cele mai frumoase zone din Romania si Europa: Muntii Apuseni.
Activitatea de strangere a semnaturilor pentru Rosia Montana continua!

Rezolutia Consiliului International al Monumentelor si Siturilor (Icomos)

In sedinta sa de la Madrid, din 5 decembrie 2002, Adunarea Generala a Consiliului International al Monumentelor si Siturilor (Icomos) a dat publicitatii urmatoarea rezolutie: "Vestigiile celei mai mari mine romane din Europa se afla in Rosia Montana, Romania. Acest sit se afla in pericol de a fi total distrus de catre un modern proiect minier privat. Deja bancile internationale au decis sa nu contribuie la proiect din cauza serioaselor amenintari pe care le aduce patrimoniului cultural si natural din regiune. Icomos solicita cu tarie tuturor partilor interesate in acest proiect, cheama Unesco si comunitatile internationale implicate in Romania sa faca tot ce pot pentru a preveni distrugerea acestui important sit arheologic. Icomos cheama, de asemenea, autoritatile romane sa se asigure ca legile internationale, nationale si locale, regulamentele si rezolutiile vor fi aplicate corect in cazul acestui proiect si al altor propuneri, precum Dracula Parc, care afecteaza patrimoniul cultural al Romaniei".
De notat ca rezolutia a fost sustinuta si de delegatia romana. Unul dintre departamentele Icomos, Comitetul International de Management al Mostenirii Arheologice, va propune in curand constituirea unui comitet special international de analiza profesionista si de investigare a situatiei din Apuseni.

Din partea Academiei de Studii Economice
"Suntem solidari cu profesorul Ioan Piso din Cluj-Napoca"

Am aflat cu costernare din ziare ca d-l Ioan Piso, directorul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca si profesor la Universitate "Babes-Bolyai", adversar ca si noi al proiectului companiei Rosia Montana Gold Corporation, este suspectat de Sri ca serveste interesele Ungariei de blocare a proiectului. Bineinteles ca ungurii pot sa se opuna proiectului, caci un dezastru ecologic la Rosia Montana i-ar afecta direct, cum s-a intamplat cu dezastrul de la Baia Mare din 2002. Dar a spune ca protestele din tara sunt coordonate de la Budapesta este o mare jignire pentru toti romanii care se opun acestui proiect aberant; adica noi nu gandim, adica noi nu vedem ce dezastru se pregateste Muntilor Apuseni, nu ne putem organiza?!
Noi, cadrele didactice din Academia de Studii Economice din Bucuresti, care facem parte din grupul pentru salvarea Rosiei Montane, ne exprimam solidaritatea cu profesorul Ioan Piso. Consideram acuzatiile aduse domniei sale ca pe o incercare de intimidare si a noastra, a tuturor celor care se opun acestui proiect si protestam ferm. Nu ne intimidam; realizam insa, cu tristete, la ce nivel ridicat a ajuns coruptia in Romania si la ce nivel scazut a ramas democratia. Si noi putem lansa scenarii nebune despre cei ce sustin proiectul: "Daca este sa ne ia ungurii Transilvania, sa apucam sa luam noi aurul, sa nu-l lasam", dar este o mare prostie.I. Gh. Rosca, prorector