Spectator

Redactia
2003 - Sperante, ganduri, urari"Ii doresc Romaniei intelepciunea de a alege drumul corect pentru toti locuitorii sai". Si in acest an, pagina a treia a revistei noastre a gazduit personalitati din strainatate, interesate de cultura si spiritualitatea romaneasca, precum si membri de vaza ai diasporei...

</b><b>2003 - Sperante, ganduri, urari"Ii doresc Romaniei intelepciunea de a alege drumul corect pentru toti locuitorii sai"

Si in acest an, pagina a treia a revistei noastre a gazduit personalitati din strainatate, interesate de cultura si spiritualitatea romaneasca, precum si membri de vaza ai diasporei, in sufletul carora nu s-a stins inca flacara iubirii pentru ceea ce au lasat in urma. Opiniile lor au contat foarte mult pentru stimatii nostri cititori care, in fiecare caz, s-au intrecut in expedierea de mesaje, punand in practica o desfasurare interactiva fara precedent. Sute si sute de e-mail-uri (spre exemplu, d-l Claude Duroch din Franta a primit peste 600!), zeci de scrisori, telefoane si fax-uri i-au pus pe invitatii paginii noastre in contact cu cei mai sensibili si atenti cititori de presa din Romania: cititorii "Formulei As". Surprinsi de ecourile starnite de interviurile pe care ni le-au acordat si intelegand, cu uimire, cata greutate au spusele lor pentru oameni atat de educati si de speciali ca romanii, domnii si doamnele din Europa si de peste Ocean ne-au scris, exprimandu-si, la cumpana dintre ani, increderea in destinul tarii si al poporului. In viziunea tuturor, anul 2002 a fost unul de mare cotitura pentru romani, pe cand 2003 si urmatorii vor aduce consolidarea unui drum fara intoarcere, de acces nelimitat, pentru prima oara in istorie, la acele valori ale civilizatiei occidentale, care se potrivesc firii si traditiei romanilor.

</b><b>Caroline Juler
ziarista din Marea Britanie
"Sunt convinsa ca va asteapta timpuri frumoase, care vor permite accesul tuturor la o viata mai buna"

Asa cum am promis, am inceput deja sa-mi dedic viata Romaniei pentru deceniul ce va sa vina. Sunt pe cale de a-mi cumpara o casa in Apuseni, unde intentionez sa pun bazele unui muzeu etnografic. Desi zona este amenintata de proiectul absurd de la Rosia Montana, cred ca va supravietui, pentru ca oamenii nu se lasa prostiti de mirajul banilor. Sunt mai convinsa ca niciodata ca va asteapta timpuri frumoase, care vor permite accesul tuturor romanilor la o viata mai buna, fara sa fie nevoie sa distrugeti muntii pentru asta. Lumea in intregul ei a inceput sa respinga, inca din anii 70, capitalismul agresiv care pune banul deasupra oricaror alte valori. Mi se face deja rau in prezenta celor care spun ca singurul lucru care conteaza pe lume este sa faci cat mai multi bani si sa cumperi cat mai multe bunuri. Omenirea continua sa fie dominata de marile corporatii carora nu le pasa daca majoritatea oamenilor nu-si pot permite sa le cumpere produsele lansate cu agresivitate pe piata. Exista sute de exemple de mici comunitati, precum cele din Bucium, Corna sau Rosia Montana in Apuseni, ori Valea Cosaului si Botiza in Maramures, care au capacitatea de a se sustine din resursele propriilor ferme, fara presiunea globalizarii aduse pe capul lor de guverne. Anul 2002 a marcat o lupta mai sustinuta a motilor pentru drepturile lor la proprietate si la libertatea personala. Nu ma intereseaza prea mult ca Romania a intrat in Nato si va fi admisa in Ue, daca localitati istorice sunt puse pe o lista a distrugerii, iar oamenii sunt amenintati la ei acasa de rechinii capitalismului agresiv. Sunt mai interesata sa-i ajut pe acesti oameni sa-si dezvolte spiritul comunitar, voluntariatul in ajutorarea celor aflati in nevoi, simtul civic. As dori ca ei sa-si cunoasca drepturile si puterea. Cu o societate civila puternica, Romania se poate prezenta cu fruntea sus in fata oricarei instante euro-atlantice, caci societatea civila inseamna, de fapt, democratie. Ii doresc viata eterna acestei Romanii, ca si propriei mele tari. O Romanie curata si nepoluata, cu paduri dese si nu cu munti plesuvi, fara cianuri si fara capitalisti insetati de aur, care calca in picioare patrimoniul acestui popor. Le doresc romanilor sa iasa din nevoi, iar celor bogati dintre ei, sa aiba mai mult suflet. Sa nu-si lase creierele spalate de aceia care ii asmut pe unii contra celorlalti, cum se intampla la Rosia Montana. Ii doresc Romaniei intelepciunea de a alege drumul corect pentru toti locuitorii sai.

Traian Trausan
Om de afaceri din Munchen
"Doresc o Romanie cu politicieni tineri, care nu au decat prezent si viitor"

Iata ca sfintele sarbatori de Craciun si Anul Nou sunt iarasi un prilej pentru milioane de romani, aflati departe de casa si de locul nasterii, sa se gandeasca mai mult ca oricand la cei din tara, la locurile unde si-au lasat radacinile. Unul din acestia sunt eu. Radacinile mele sunt atat de adanc infipte in pamantul romanesc, incat nici un buldozer din lume nu le-ar putea smulge. Nici o tentatie de pe pamant nu m-ar putea face sa uit, sa incetez a iubi ca un nebun tot ce e adevarat romanesc, tot ce ma leaga de gradina casei parintesti. Simt nevoia, la inceput de an nou, de a-mi scoate sufletul afara din lacasul lui obisnuit si de a-l pune in fata voastra, lasandu-l sa spuna cu voce tare zece "porunci" si tot atatea urari semenilor si tarii mele: 1. Doresc romanilor tot ceea ce imi doresc si mie, sanatate si prosperitate; 2. Doresc Romaniei sa fie admisa ca membru deplin si confirmat in Nato si Ue; 3. Doresc o Romanie cu mai putini politicieni enorm de bogati si cu mai multi cetateni care pot trai decent; 4. Doresc o Romanie unde nimeni nu se mai sinucide de saracie; 5. Doresc o Romanie cu politicieni tineri, care nu au decat prezent si viitor; 6. Doresc o Romanie cu oameni care si gandesc, nu numai muncesc; 7. Doresc un Occident care sa arate la televiziuni si in ziare si partile bune, de necontestat, ale romanilor; 8. Doresc un Occident care sa ne deschida usa din fata, pentru ca asa meritam sa fim tratati; 9. Doresc o Romanie cu capul sus; 10. Nu doresc o Romanie confort 2. Amin, la anul si la multi ani!

</b><b>Prof. dr. Ernest Latham
Istoric american
"Ridic o cupa de sampanie pentru cele 30 de milioane de vorbitori de romana, <<experti>> in supravietuire"

Desi, ca istoric, ma pricep mai mult la trecut decat la viitor, am convingerea ca Romaniei ii este rezervat un viitor bun. Asa cum spuneam in septembrie, primirea Romaniei in Nato este un fapt istoric. Pentru prima data in existenta sa, natiunea romana beneficiaza de pe urma geografiei ei si nu mai este victima acesteia. Potentialul extraordinar al romanilor poate, in sfarsit, sa fie valorificat acasa la ei, sub umbrela protectoare a Aliantei Nord-Atlantice, asa cum numai in vis puteau sa-si inchipuie in urma cu un deceniu, cand multi dintre ei au emigrat in Canada si America de frica revenirii comunismului. Fereastra oportunitatilor este deschisa cum n-a mai fost niciodata inainte. Se apropie cu pasi repezi o alta mare integrare a Romaniei, accesul in Ue. Natiunea romana se va aseza la locul sau intre celelalte natiuni ale continentului. Se va integra in imperiu, dar cu specificul sau national, cu particularitatile ei intacte. Cu sufletul, traditiile si ospitalitatea ei proverbiala. Valori care nu pot fi distruse de nici un globalism, oricate incercari s-ar face. De aceea, la trecerea anilor, vad un nou pas spre bine pentru romani. Ridic o cupa de sampanie in cinstea lor, cu mare stima pentru toti prietenii din Romania, pentru cei 30 de milioane de vorbitori de romana, "experti" in supravietuire (de fapt, descoperitorii miracolului supravietuirii). Ii indemn pe romani sa nu rateze oportunitatile abia deschise, iar 2003 as dori sa fie pragul de pe care sa faca marele salt inainte. La multi ani!

Lucia Andriescu Bartkiene
Ziarista din Vilnius, Lituania
"Am inteles ca sufletul romanesc este ceva special"

Am mai spus-o: spatiul romanesc este un fericit taram, de dorul caruia ni se mistuie sufletele aici, la Vilnius. Din sutele de mesaje pe care fratii mei romani de pretutindeni mi le-au trimis dupa interviul publicat in numarul 524 al "Formulei As", am inteles ceva ce m-a speriat si m-a facut fericita totodata. Am inteles ca sufletul romanesc este ceva special, fara granite, ca oamenii acestia pot vibra la unison, ca frunzele unui copac in vant. Iubirea mea pentru pamantul romanesc este si iubirea lor, romanii sunt extraordinar de sentimentali, de inteligenti, de calzi. Imi imaginez cata frumusete trebuie sa fie in satele si statiunile de munte, la sarbatoarea Revelionului, cata splendoare a fost pe ulitele satelor din Maramures in zilele Craciunului. Am spus tuturor cunoscutilor "la multi ani" in gand de mii de ori. Prietenilor de pretutindeni, care mi-au trimis scrisori emotionante si mesaje pline de optimism, le urez, de asemenea, viata buna si mari impliniri romanesti. 2003 sa fie pentru intreaga romanitate anul de inceput al unei noi istorii si al unor noi orizonturi, cum nici n-au visat inaintasii nostri. Obisnuiti cu caderile, a venit timpul ca romanii sa se obisnuiasca, in sfarsit, si cu urcusurile.

Prof. George Legmann
Om de cultura din Brazilia
"Drumul Romanie e pavat cu sperante"

Romanii sunt un popor care, de 2000 de ani, nu a putut fi nimicit de nenumaratii sai dusmani. De pe acest pisc al mandriei si demnitatii nationale, a privi in viitor a devenit un "sport" foarte usor pentru romani, deoarece pavaza trecutului ii ajuta enorm si le lumineaza calea. Sunt mandru ca, evreu fiind, ma trag, prin parinti, din aceasta minunata tara. De la distanta la care ma aflu, s-ar putea sa vad lucrurile prea in roz, dar drumul spre viitor al Romaniei imi apare pavat cu mari sperante. Cred in reusita acestui neam. Primul pas a fost deja facut, prin integrarea atlantica. Obisnuite sa scrie despre Romania numai cu ocazia unor evenimente dramatice ori numai despre vagabonzii de pe strazi si handicapatii din orfelinate, ziarele braziliene au paginat cu vadita surprindere stirea despre admiterea Romaniei in Nato. A curs ceva cerneala pe aceasta tema, si toti romanii din Sao Paolo au mers in acea zi cu capul ridicat, cu spatele drept. A fost o zi de sarbatoare pentru toti. La inceputul noului an, imi este usor sa trimit urari de bine si sanatate fostilor mei compatrioti si romanilor de pretutindeni care citesc revista voastra atat de speciala. Ma obsedeaza un lucru: sa promovez pe orice cale imaginea buna a Romaniei in tara Amazoanelor. Sper ca 2003 sa-mi ofere oportunitati serioase in acest sens. La multi ani cu drag tuturor celor care isi fac o profesie din a munci pentru Romania! Viata buna si bucurie pentru toti!
Ion Longin Popescu