Academia Romana, forul suprem al inteligentei si competentei nationale, intra in lupta pentru salvarea Rosiei Montane</b><b>"Vom alerta toate institutiile Statului in legatura cu proiectul catastrofal din Apuseni" Se implineste un an de cand "Formula As" a atras atentia opiniei publice din Romania asupra dezastrului ce se pregateste in Muntii Apuseni. In 12 luni, peste 30 de interviuri si reportaje au facut trimitere la acest grav subiect. Fara nici un grup de interese in spate, numai cu sustinerea cititorilor sai, revista noastra a dus o campanie motivata, animata de grija pentru salvarea patrimoniului cultural si istoric al tarii, pentru protectia tezaurelor naturii si apararea proprietatii, a demnitatii si a drepturilor civile ale motilor. Dezvaluirile publicate au dovedit implicarea "la negru" in proiectul Eurogold a unor demnitari din fostul si actualul Guvern, a unor functionari ai Statului din Regia Minelor, din Prefectura Alba-Iulia, din Politie si Sri. Un larg ecou international a fost declansat. Banca Mondiala a inteles ca in Apuseni nu se lucreaza cu mainile curate. Alte importante banci europene au urmat-o, refuzand sa finanteze scandaloasa afacere. Cele mai importante ziare cunoscute pe plan mondial au publicat comentarii si reportaje despre Rosia Montana, in timp ce multe televiziuni au venit la fata locului pentru documentare si filmari. Peste 900 de oameni de stiinta din toata lumea au atentionat autoritatile romane asupra pericolului care ameninta vestigiile romane din Apuseni. Iar, ca o incununare suprema, acestor demersuri li s-a alaturat recentul apel al Academiei Romane, autoritatea suprema a inteligentei si competentei nationale. Greu de imaginat ca va exista cineva, persoana particulara sau institutie publica, care sa puna la indoiala "dosarul Rosia", o analiza exhaustiva, realizata de cei mai mari specialisti in domeniul biologic, istoric si cultural, a pericolului care ameninta Muntii Apuseni. Institutie suprema in Stat, cu o lunga traditie intru apararea cauzei nationale, Academia Romana isi face un titlu de glorie prin implicarea ei. Un gest patriotic, care ne bucura si pe care il asteptam.
</b><b>Acad. Eugen Simion presedintele Academiei Romane
"Institutia noastra nu are un interes obscur, ci doar unul stiintific si national" "Fata de consecintele catastrofale ce se intrevad in cazul deschiderii exploatarii miniere de la Rosia Montana, Academia este chemata sa ia o pozitie clara, fara echivoc. Institutia noastra nu are nici un interes obscur, ci doar unul stiintific si national. Punctul nostru de vedere este obiectiv si convingator, pentru ca se sprijina pe raportul celor mai buni experti pe care-i are tara. Practic, rolul nostru este sa vedem daca aceasta investitie nu cumva vaduveste spatiul romanesc. Mircea Eliade spunea ca, de la Goethe incoace, natura a fost saracita, i s-au luat semnele si simbolurile. Trebuie sa le luam inapoi! Dar noi, romanii, ce dorim sa facem prin acest proiect? Nu cumva grabim disparitia acestor semne? Ca om de litere, imi dau seama de groaznicele consecinte ale acestei initiative din Apuseni. Alburnus Maior este un spatiu care are pentru noi, romanii, o importanta istorica. De aceea scopul nostru este sa alertam Guvernul, Parlamentul si toate institutiile Statului chemate sa apere starea natiunii in legatura cu catastrofalul proiect in discutie. Deschidem o lupta si, in general, noi castigam bataliile pe care le ducem. Vedem un extraordinar proiect alternativ european, de arheologie, turism si agricultura ecologica, care sa ia grabnic locul Companiei de la Rosia Montana. De aceea speram ca lumea politica, Parlamentul sa ia in seama lumea stiintifica. Daca nici academicienii nu sunt crezuti, atunci nu-i bine. Asteptam ca Guvernul sa ia o decizie corecta, in sensul celor cuprinse in analiza noastra."
Acad. Gheorghe Zarnea presedintele Sectiei de Stiinte Biologice a Academiei
"Vor disparea cele mai multe specii de plante si animale rare din Apuseni" Poluarea apelor. "Prevedem consecinte grave pentru mediul inconjurator. Pe o suprafata extinsa, padurile vor fi cele dintai care vor disparea, prin taieri rase, imprimand zonei un pronuntat caracter de desertificare. Vor fi influentate profund ciclurile bio-geo-chimice locale, ceea ce va marca inceputul unor modificari ale regimului precipitatiilor, regimului termic, ale circuitului maselor de aer, precum si aparitia si intensificarea proceselor de eroziune a solurilor. Se va deregla regimul hidrologic al apelor curgatoare, ducand la cresterea frecventei si amplorii inundatiilor, a alunecarilor de teren, cu urmari profund negative asupra valorii peisagere, turistice si implicit asupra economiei populatiei rurale din zona. Depozitarea cantitatilor impresionante de roca dislocata creeaza pericolul alunecarii haldelor - adevarate avalanse de steril - care distrug totul in calea lor, cum s-a intamplat in Calimani. Nici construirea de diguri nu este eficienta, dupa cum s-a vazut in Muntii Retezat, unde digul din zona Zlatuia s-a rupt la primele ploi puternice. Ploile vor antrena o cantitate considerabila de materiale din halde, poluand apele curgatoare si omorand majoritatea vietuitoarelor. Pe de alta parte, va exista un pericol permanent al poluarii cu cianuri a apelor din rauri si a celor freatice."
Cianura si normele Ue. "Tehnologia de solubilizare a aurului cu cianuri implica un proces lent, care dureaza de la cateva zile la cateva luni si necesita stocarea apelor in iazuri de decantare de foarte mare capacitate. Conform normelor Uniunii Europene, un astfel de iaz nu poate fi amplasat la mai putin de 100 km distanta fata de zonele populate - ceea ce nu este nici pe departe cazul la Rosia Montana. Chiar si dozele foarte mici de cianura, cand sunt inhalate in mod repetat, produc modificari patologice, mergand pana la tulburari respiratorii, cardio-vasculare, tiroidiene sau ale sistemului nervos. Cianurile se acumuleaza in plante, organisme acvatice si mamifere, intra in reteaua trofica a ecosistemului, impreuna cu alti poluanti (plumb, mercur, cadmiu s.a.) prezenti in minereu. Exploatarea, care implica decopertarea unei mari suprafete, prin explozii provocate cu un amestec de nitrat de amoniu si motorina, va avea consecinte grave asupra locuintelor pastrate in zona presupusa a fi protejata. Muntii Apuseni vor suferi, o data in plus, influente puternic distructive. Proiectarea si instalarea unui obiectiv economic de o asemenea amploare intr-o arie intens populata reprezinta o abdicare si o nesocotire a celor mai elementare criterii de protectie si conservare a naturii. Tehnologiile de extragere a aurului pe baza de cianuri, preconizate de Compania din Apuseni, nu se aplica nicaieri in lume in zonele cu o densitate apreciabila a populatiei umane."
</b><b>Acad. Dan Berindei presedintele Sectiei de Istorie a Academiei
"Ar trebui revazuta exactitatea descarcarilor de sarcina arheologica emise pana in prezent" Inima Apusenilor va disparea. "Rosia Montana este una dintre zonele de o deosebita importanta istorica pentru romani. unei exploatari aproape trimilenare si lichidarea zacamintelor de aur si argint in cativa ani, lasandu-se in urma un desert, nu pot sta in ordinea fireasca a unor evolutii, oricat de schimbat ar fi mersul umanitatii la inceputul mileniului Iii! La aceasta se adauga distrugerea, stergerea imaginii din istorie a unei zone care ocupa un loc central in constiinta romanilor. Inima Apusenilor va disparea!"
Un unicum ce trebuie aparat. "Rapoartele de sapaturi arheologice publicate de Ministerul Culturii si Compania din Rosia Montana intr-un recent volum dezvaluie faptul ca ne aflam inca la un inceput de drum, indeosebi in privinta galeriilor si, totodata, ca ceea ce exista, reprezentand un unicum, trebuie aparat de distrugere. Cu toata munca asidua depusa de arheologi, cu toate bunele rezultate obtinute, raportand suprafetele de cateva hectare cercetate la intreaga suprafata de mii de hectare care va fi afectata de operatiunile preconizate, constatam ca s-a facut prea putin. Mai grav, in 2001 Ministerul Culturii a acordat descarcare de sarcina arheologica pentru cateva sute de hectare, desi zona efectiv cercetata n-a depasit 4 hectare! Cercetarea arheologica trebuie continuata fara presiunea nimanui. Ea trebuie sa aiba in vedere intreaga suprafata amenintata de distrugere. Trebuie continuata chiar si acolo unde ar exista cea mai vaga supozitie a existentei unor vestigii nedescoperite, iar descarcarile de sarcina arheologica nu trebuie date decat pentru suprafata efectiv cercetata. Oricum, o cercetare arheologica, in conformitate cu cerintele stiintei, a uriasei suprafete din zona Rosia Montana impune inca multi ani de munca."
Galeriile romane. "Descoperirea tablitelor cerate, ca si a altor vestigii, unele scoase la lumina chiar in cercetarile recente, presupune o cercetare minutioasa a ansamblului galeriilor. Reteaua lor este uriasa, cele moderne si contemporane intersectandu-se de multe ori cu cele antice si medievale. Multe galerii sunt inaccesibile, prin surpari si inundari, altele au intrarile zidite. O descarcare corecta de sarcina arheologica nu s-ar putea face decat daca aceasta retea este cercetata in intregimea ei, mai ales ca lucrarile de exploatare preconizate vor duce practic la distrugerea lor. Amenintarea distrugerii vestigiilor arheologice de la Rosia Montana a atras atentia peste hotare, dand ocazia unor mari campanii de presa care sunt departe de a fi benefice Romaniei. Ne confruntam cu o reactie internationala din lumea specialistilor, peste care nu se poate trece cu usurinta. Trebuie sa avem in vedere ca aceasta actiune de contestare externa va continua ori chiar se va intensifica, mai ales daca se va trece la distrugerea zonei."
</b><b>Prof. Dan Munteanu presedintele Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii
"Luna arata mai agreabil decat va arata Rosia Montana dupa terminarea zacamantului" "Conceptul european de dezvoltare durabila nu ne permite lansarea intr-o supraexploatare. Proiectul din Apuseni este un caz flagrant opus acestui concept. Reducerea somajului din zona nu inseamna sa-i pui pe disponibilizati sa termine in 17 ani Rosia Montana, ci sa le dai slujbe in alta parte sau in proiecte alternative, de turism, mestesuguri, industrie alimentara, constructii de drumuri si case. In urma cu un an, Compania de la Rosia a incercat sa ne convinga sa acceptam radierea din listele noastre a unor monumente ale naturii, precum Piatra Despicata si Piatra Corbului, obiective de mare interes turistic. Cum sa acceptam acest lucru? Faptul in sine dovedeste ca, in afara de bani, acestor domni nu le pasa de nimic. Se spune ca eventualele viitoare excavatii din Apuseni vor arata ca niste peisaje selenare. Eu spun ca Luna arata mai agreabil decat va arata Rosia Montana dupa terminarea zacamantului. Aceste rani nu vor putea fi niciodata vindecate. Ii asigur pe localnicii care se bucura azi de slujbe, acceptand distrugerea pentru bani, ca, peste 17 ani, sufletul lor va arata la fel ca muntii: secatuit si devastat."Ion Longin Popescu
Fotografii de Emanuel Tanjala(Pagina alcatuita prin selectia unor texte prezentate in Aula Academiei Romane, pe 4 martie a.c.)
Concluzia Academiei Romane "Tinand seama de consecintele distrugatoare pentru mediu si amenintatoare pentru activitatile umane, ca si de aspectele arheologice si istorice, Academia Romana, care exprima pozitiile celor mai de seama oameni de stiinta si de cultura ai tarii, cere factorilor responsabili ai destinelor Romaniei sa impiedice realizarea proiectului de la Rosia Montana."