Forma maxima

Redactia
Verdeturi de primavara - Pe cat de lunga a fost iarna, pe atat de invaziva e primavara. Incercand parca sa recupereze timpul pierdut, ea umple lumea de soare si de verdeturi, facute anume sa ajunga in farfurii. Pline de arome, de minerale si vitamine, urzica, spanacul si neamul lor au pe deasupra si...

Verdeturi de primavara - Pe cat de lunga a fost iarna, pe atat de invaziva e primavara. Incercand parca sa recupereze timpul pierdut, ea umple lumea de soare si de verdeturi, facute anume sa ajunga in farfurii. Pline de arome, de minerale si vitamine, urzica, spanacul si neamul lor au pe deasupra si virtuti de medicament. Folositi-le acum, cat sunt crude si pline de vlaga, si energia dvs. va exploda -

Urzica
(Urticae dioica) Exista doua soiuri: urzica mare, cea care este comercializata in general prin trustul Plafar, si urzica mica, cea care se foloseste in alimentatie primavara si serveste la "primenirea sangelui", dupa expresia populara. Ambele soiuri au aceleasi intrebuintari in medicina traditionala, dar urzica mica este ceva mai activa si urzica pielea mai puternic decat cealalta.

Utilizari: - Salate: Urzicile foarte tinere se pot utiliza si sub forma de salata, asociate cu papadie sau laptuci, cu putin ulei si lamaie.
- Suc de frunze proaspete: 2-3 linguri/zi ca diuretic in boli de rinichi si vezica, in hemoroizi, hemoptizii, epistaxis. Extractele de urzica antreneaza in circulatie acidul uric din tesuturi si provoaca o eliminare renala abundenta a acestuia. Sucul de urzica poate fi adaugat la toate retetele de sucuri prescrise persoanelor anemice sau femeilor cu pierderi mari de sange menstrual. Sucul de urzici are proprietati tonifiante asupra parului: dupa spalare, se clateste parul cu suc proaspat sau cu decoct (5 linguri la un litru de apa).
Sucul proaspat sau decoctul se pot utiliza si ca gargara in amigdalite, gingivite, afte bucale, avand si efect dezodorizant (anihileaza mirosul neplacut).
In diabetul zaharat, cel mai eficient este un amestec in parti egale de frunze de: urzici, nuc, dud, teci de fasole si frunze de afine (uscate), macinate in rasnita electrica si administrate o lingurita (5 g) de patru ori pe zi, sublingual; se sug 15 minute, apoi se inghit cu apa.
- Preparate culinare pe baza de urzici. Consumul de urzica previne formarea tumorilor maligne, in special a cancerului gastric. Sunt indicate in gastritele cauzate de abuzul de tutun si cafea. Sunt hipertensive si antiaterosclerotice, fiind indicate persoanelor care sufera de hipotensiune, arterita sau alte afectiuni vasculare.
- Seminte de urzica. In Evul Mediu, semintele de urzica au constituit un remediu apreciat in geriatrie, ca tonifiant si reintineritor. Macerand sapte zile 50 g seminte intr-un litru de vin rosu, se obtine un bun fitogeriatric si tonic general, administrat persoanelor in varsta cate o lingurita inainte de mese.
- Tonic metabolic si muscular, recomandat tinerilor si sportivilor: 3 parti frunze de urzica uscate si 7 parti afine-fructe (macinate). O lingura amestec la doua cani cu apa rece se macereaza 24 ore si se bea 1/2 ceasca de trei ori pe zi.
Extern: - Lumbago, sciatica si afectiunile reumatismale se trateaza prin perierea cu urzici tinere a locurilor dureroase, timp de doua-trei zile. Se obtine o senzatie placuta de incalzire locala. Pacientul nu are voie sa vina in contact cu apa rece si va ramane in repaos, bine invelit.

Spanacul
(Spinacia oleracea) Pe langa gustul lui agreabil, spanacul este apreciat si folosit in alimentatia de primavara datorita compozitiei sale bogate in saruri minerale si in vitaminele A, E, B1, B2, B6, C, K. Este sarac in protide, 2%; glucide, 7%; lipide, 0,5% si are valoare energetica foarte mica, 18 Kcal/100 g. Originar din Asia Centrala, in Europa a fost adus din Persia de catre arabi, mai intai in Spania, apoi s-a raspandit in celelalte tari, incepand cu secolul al Iv-lea.

Utilizari: Consumat in diferite preparate in regimul alimentar al copiilor, batranilor si convalescentilor.
Salata verde din frunze de spanac, suc de lamaie, putin ulei si sare dupa gust.
Suc de spanac, 1 pahar in fiecare dimineata in depresiile fizice si nervoase.
Extractul de spanac (100 ml suc proaspat) in adaos cu 30 g polen apicol (pulbere) stimuleaza secretia pancreatica.
Vin tonic: 750 ml vin rosu si 200 ml suc de spanac. Se recomanda o lingura de trei ori pe zi, inainte de mese.
Semintele de spanac macinate fin (100 g), in adaos cu miere (400 g), administrate o lingurita de trei ori pe zi, au efect laxativ in constipatie habituala si hemoroizi.
Alte indicatii: anemie, astm bronsic, cardiopatie ischemica, diabet zaharat, gripa, obezitate, menstruatie abundenta, hipertensiune arteriala, palpitatii, ateroscleroza, remineralizant, vermifug etc.
Contraindicatii: nu se recomanda consumul unor mari cantitati de spanac in cazul persoanelor cu afectiuni hepatice, reumatism, litiaza renala, inflamatii intestinale.

</b><b>Stevia
(Rumex patienta) Stevia este o planta ierboasa, cu frunze alungite, de culoare verde, care poate creste spontan, mai ales in regiunile umede, in vaile raurilor, la liziera padurilor sau cultivata (in tara noastra, pe suprafete restranse, in Oltenia si Moldova). Este bogata in saruri de calciu, potasiu, fier, magneziu, vitamina C, avand aceleasi indicatii ca si spanacul.
Are actiune laxativa prin acidul crisofanic.
Maceratul (24 ore) din 20-30 g frunze proaspete tocate, la un litru de apa, are efect diuretic, depurativ si laxativ. Cel mai frecvent se prepara sub forma de ciorbe sau mancaruri.

Untisorul
(Ficaria ranunculoides) Este o planta mica, herbacee, vivace, cu frunze rotunde, lucioase si carnoase, de culoare verde. Sunt utilizate frunzele, dar si radacinile, pentru proprietatea lor de a ameliora circulatia venoasa. Sunt indicate in tratamentul hemoroizilor sau al varicelor. Se prepara ca salate sau ciorbe.

Loboda de gradina
(Atriplex hortensis) Loboda este o planta cu frunze catifelate, elastice si fara luciu, de culoare rosie-visinie (sau verde). Este rezistenta la frig si apare primavara, devreme. Principalii constituenti sunt similari cu cei ai spanacului. In gastronomie, frunzele sale sunt utilizate in special pentru ciorbe. Are proprietati depurative, diuretice, remineralizante, vitaminizante, fiind indicata in afectiuni ginecologice, hepatice si renale. Semintele au efect purgativ (1/2 lingurita pulbere, de doua ori pe zi).

Salata verde
(Lactuca sativa) Productia de salata verde de cultura a crescut in ultimii 30 de ani intr-un ritm geometric. Salata verde provenita din specia salbatica Lactuca scarola a fost cunoscuta si cultivata din vremuri indepartate de catre egipteni, greci si romani. In prezent, se cultiva in toate tarile globului, avand o perioada de vegetatie redusa.
Aceasta crestere spectaculoasa a consumului se datoreaza proprietatilor si compozitiei sale. Saraca in protide si substante grase (1-2%), este bogata in minerale si, mai ales, in fibre vegetale care previn cancerul de colon.
Se consuma ca atare, sub forma de salate, in amestec cu alte legume crude, ulei, sare si suc de lamaie.
Folosita abundent la masa de seara, favorizeaza instalarea unui somn linistit, combate constipatia si provoaca evacuarea bolului alimentar in dimineata urmatoare.
Maceratul (24 ore) din 80 g frunze de salata tocate la un litru de apa are efect antiseptic, calmant, diuretic. Se indica in inflamatii intestinale, nefrita, hiperexcitabilitate nervoasa si sexuala, psihoastenie. Semintele sunt indicate, in general, in afectiuni respiratorii, fiind calmante ale tusei si antiasmatice. 100 g seminte macinate fin, in adaos cu 400 g miere, se administreaza o lingurita pe zi, dimineata.

</b><b>Patrunjelul
(Petroselinum crispum) Originar din zonele limitrofe cu Marea Mediterana, patrunjelul este nelipsit din bucataria gospodinelor. Se foloseste la aromatizarea diferitelor mancaruri, insa putini sunt cei care stiu ca aceasta planta poseda virtuti terapeutice importante in hipertensiuni, dismenoree, alcoolism, tabagism, afectiuni renale si intoxicatii alimentare.
Frunzele si radacina sunt bogate in saruri minerale: sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier; vitamine: A, C, B1, B2.
Aceasta compozitie explica proprietatile remineralizante si tonifiante ale patrunjelului. S-a pus in evidenta si un fitohormon-estrogen: apiolul, care intra in compozitia unor preparate farmaceutice.

</b><b>Utilizari: Se consuma in diverse preparate culinare sau salate de cruditati ca tonic, aperitiv si stomahic.
In tumori maligne se administreaza 40 g frunze proaspete de patrunjel, asociat cu regimul Oschawa si alte remedii.
Radacina maruntita foarte bine si amestecul de frunze, radacina si seminte, foarte bine macinate, administrate inainte de mese, o lingurita sublingual 7-10 minute, au actiune hipotensiva, antiastmatica, diuretica.
Frunzele: Contra manifestarilor alcoolismului sau tabagismului este indicat consumul a 20-30 g/zi frunze de patrunjel proaspete. In plus, face sa dispara si mirosul urat al gurii.
Sucul de planta verde (100-150 ml/zi) se ia cu cateva zile inainte de menstruatie, ca emenagog in caz de menstruatii neregulate si dureroase. Se pot adauga 20 g polen apicol.
Semintele (un varf de cutit inainte de mese) au efect afrodisiac.
Extern: - Contra pistruilor se fac aplicatii de doua-trei ori pe zi, 20 de zile, cu suc proaspat.
Pentru a favoriza disparitia echimozelor: se aplica pe piele cataplasme cu planta tocata. Aceasta metoda se poate aplica cu succes si in purpura trombocitopenica idiopatica, alaturi de alte remedii.
Spalaturi vaginale antileucoreice cu macerat (24 ore) din 30 g planta maruntita la 100 ml apa.
In final, trebuie precizat ca primavara sunt numeroase situatiile in care oamenii sufera de guturai, raceala, gripa sau viroze respiratorii. Astfel de manifestari patologice, dupa cum se stie, sunt specifice sezonului rece. Daca ele apar si in perioada de trecere la caldura, aceasta arata o sensibilitate exagerata la curenti de aer, apa rece sau alte situatii favorizante. Aceasta sensibilitate este cauzata de cele mai multe ori de o alimentatie neadecvata sezonului cald, bogata in grasimi animale, carne, branzeturi etc., care "incarca" excesiv organismul.
Unele din "canalele fiziologice" ale organismului vor fi "blocate" de reziduurile alimentare, capacitatea de reactie a organismului va scadea, iar germenii patogeni vor gasi un mediu propice de dezvoltare. Prin: febra, transpiratii, greata, varsaturi, diaree, tuse, organismul cauta sa deblocheze "canalele fiziologice" si sa-si restabileasca reactivitatea. Devine astfel evidenta necesitatea respectarii unei diete in concordanta cu sezonul in care ne aflam. Cura de primavara cu verdeturi mentine organismul sanatos, viguros si puternic, in armonie cu Natura si Universul.Dr. Cristian Boerescu