Sponsorizari intrate in contul Fundatiei "Formula As"
- Luna Iulie 2003 -
In lei
Radu Lucretia (Sighisoara) - 300.000 lei; Nicolau Costica (Bucuresti) - 300.000 lei; Cadar Vasile (Oradea) - 1.500.000 lei; Virginia (loco) - 100.000 lei; Anechitei Luisa-Laura (loco) - 200.000 lei; Patcas Olimpia (Oradea) - 400.000 lei; Dosan Cosmin (Petrosani) - 200.000 lei; Parvulescu Valeria (Arad) - 200.000 lei; Mircea Anca (Sibiu) - 500.000 lei; Mitrut Georgeta (Dragasani) - 200.000 lei; Apostol Oana (Iasi) - 150.000 lei; Anonim (loco) - 100.000 lei; Neag Ana (loco) - 100.000 lei; Gansca Elizeus (Sighisoara)
Total Incasari Lei = 37.500.000 lei
In Euro
Anonim - 130 euro; Oana Mitrea - 50 euro.
Total = 180 euro
In lei la curs Bnr = 6.500.000 lei
In dolari
Laurent Schneller - 60 dolari; Anca Dumitrescu - 350 dolari.
Total = 410 dolari
In lei la curs Bnr - 13.500.000 lei
Recapitulatie Incasari Iulie 2003
• In Lei = 37.500.000 lei
• In Euro - lei curs Bnr = 6.500.000 lei
• In Dolari - lei curs Bnr = 13.500.000 lei
Total Incasari = 57.500.000 lei
(Modul de distribuire a ajutoarelor, in numarul viitor)
"La 82 de ani, lipeste plicuri, cate 4-5 ore pe zi"
Sunt o mare admiratoare a "Formulei As" (singurul ziar pe care-l cumpar) si mai ales a activitatii echipei dvs., pentru alinarea suferintelor semenilor nostri aflati la greu. Mai faceti un lucru extraordinar: mentineti capacitatea si dorinta romanilor de oriunde de intr-ajutorare. De mai bine de jumatate de an incerc sa va scriu, cu speranta ca impreuna vom putea indeplini o (mare si poate ultima) dorinta si de altfel si o necesitate a unei doamne de 82 de ani. Ma numesc Cornelia, am 53 de ani, sunt salariata cu 3.000.000 lei lunar (cu neajunsurile si durerile mele) si din putinul pe care-l am daruiesc celor in varsta, aflati in nevoie. Sunt vaduva de 10 ani, am un fiu de 26 de ani, care se descurca singur, si locuiesc intr-un subsol cu un caine maidanez paralizat de mic, in urma unui accident de masina. Au trecut de atunci 10 ani... Dar sa nu lungesc vorba. Doamna de care vreau sa va vorbesc are 82 de ani, sta departe de mine (ajung cu doua mijloace de transport), este singura, inteleapta, a trecut prin multe necazuri de care nu vrea sa-si mai aduca aminte, isi tine locuinta (garsoniera de la bloc) intr-o curatenie exemplara si are o pensie de 1.285.000 lei. Prin renuntari dure, reuseste sa-si puna 10.000 - 20.000 lei pe luna deoparte. Nu se imprumuta, n-a fost restantiera niciodata la intretinere, si-a platit anul acesta, din economiile stranse timp de 2-3 ani, apometrele de apa calda si rece, dupa cum afirma: "Ca sa nu ma fac de ras fata de vecini", desi are cea mai mica pensie dintre toti locatarii.
Acesti bani dati pe apometre ii stransese in speranta ca (desi nu i-ar fi ajuns) ii va folosi pentru o lucrare dentara, care ii era demult necesara. Are dureri mari si nu se poate hrani normal. La varsta ei lucreaza: face plicuri pentru medicamente (si sta cu teama ca persoana respectiva nu-i va mai aduce de lucru). Este platita cu 65 de lei bucata! Sunt destul de migaloase si mai mult de 700-800 pe saptamana nu poate face (adica 45.000 - 50.000 lei). Zilnic sta la masa, nemiscata, incordata, la cei 82 de ani, cate 4-5 ore, sa lipeasca plicuri... Dar o vad ca nu mai poate, o parasesc puterile, mainile ii tremura... Este o mare nedreptate ca dupa o viata de munca sa nu te poti intretine din pensie. Luna trecuta, cand i-a venit plata pentru lumina, cu acel criminal adaos pentru taxa Radio-Tv de 110.000 (retroactiv pentru februarie-martie), a podidit-o plansul, dar a platit-o. I s-a intiparit dezamagirea pe chip. Mi-e teama: echilibrul cladit cu atata greutate sa nu se destrame intr-o clipa... Singura modalitate de a o mentine pe o linie de plutire ar fi rezolvarea problemei stomatologice. Poate ca oamenii cu suflet i-ar putea oferi cat de putin si s-ar strange o suma suficienta pentru o lucrare dentara. Poate prin intermediul "Formulei As" s-ar oferi un stomatolog sa-i efectueze lucrarea (suma stransa mergand direct la acest stomatolog). Ar fi singura solutie salvatoare pentru ea si, poate, o ultima dorinta implinita a unei doamne minunate. Dupa cum spune: "Sa nu ma prezint in fata lui Dumnezeu in halul asta...".
Adresa ei este: Elena Grigorescu - str. Ozana nr. 1, bl. I30, sc. 3, ap. 41, sector 3, Bucuresti
Cornelia - Bucuresti
"As dori mult sa ii ajutati in vreun fel"
Stimati salvatori de vieti,
Fac parte dintr-o familie cu 14 copii, din care zece mai sunt acasa. Eu m-am maritat si-am plecat, dar ei locuiesc intr-o casa darapanata si mica, fara lumina si fara apa in curte. Venit nu au, parintii lucreaza cu ziua: tata este zidar-zugrav, iar mama merge la sapa in sat sambata sau cand unul din fratii mai mari se imbolnaveste si nu mai poate sa mearga la scoala, ramanand acasa, langa cei mici. As dori mult sa ii ajutati in vreun fel, fie cumparandu-le o capra, ca sa aiba barem o cana cu lapte pe masa, fie dandu-le ceva bani, ca sa repare casa in prag de toamna si iarna. Pentru a va convinge, trimiteti pe cineva sa constate situatia la fata locului. Am o poza cu familia mea, din care trei lipsim, fiind plecati atunci la biserica. E unica si tin mult la ea, dar v-o trimit, in speranta ca va voi indupleca putin inima.
Ana Maria
Adresa lor: Kis Maria - com. Janu Mare nr. 381, jud. Timis, cod 1846
"M-am trezit intr-o buna zi ca nu mai pot respira"
Stimata d-na Sanziana Pop,
Am facut cunostinta cu revista "Formula As" in urma cu cativa ani. Pe vremea aceea nu aveam probleme de sanatate si nu credeam ca am sa apelez la dvs. in aceasta privinta. Acum ma aflu insa sub secera mortii. Din seninul cerului m-am trezit intr-o buna zi ca nu mai pot respira si nici ingurgita hrana. Am presupus ca este vorba de o
Stimata doamna Sanziana Pop, cu toate ca pe vremea cand lucram, plateam lunar 2% din venit pentru cazuri limita ca acesta, ma vad nevoit sa caut ajutor, pentru a incerca sa mai prind cativa ani de viata, daca acest lucru este posibil (tatal meu a sfarsit tot la 58 de ani, tot de cancer, dar pancreatic).
Daca considerati ca ma puteti ajuta cumva, va implor sa o faceti (fie si cu un sfat medical, cu o sugestie de la cititorii revistei). Nu am putut sa va solicit sprijinul pana acum din lipsa banilor. Nici macar o reteta recomandata de o doamna doctor nu am putut sa o cumpar. Sper sa reusesc saptamana aceasta. Am gasit trei zile de lucru si sper sa ma pot descurca cumva. In speranta ca apelul meu disperat va fi receptionat, va multumesc anticipat si pentru intelegere.
Dumitru Balan - com. Pestera, jud. Constanta, cod 907240
"Cu atatea greutati, am ajuns sa ma maturizez fara vreme"
Ma numesc Ionela, am 14 ani si am absolvit clasa a Vii-a. Pe langa mine mai sunt in casa trei fratiori mai mici, din care doi cu handicap. Unul nu merge, nu mananca si nu vorbeste, stand in pat toata ziua, iar cealalta surioara nu vede bine si are intarziere mintala. Mama se descurca cu noi din alocatii si ajutorul pentru fratele handicapat. N-avem tata, fiindca ne-a parasit acum patru ani. Neavand posibilitati sa ne descurcam, ni s-a taiat curentul si avem datorii si la apa, si la chirie. Nu mai spun cum o ducem cu mancarea si hainele. Incepe scoala si mama este disperata, cum o sa putem supravietui? Am gasit acest ziar la vecina mea si m-am gandit ca scriindu-va, o s-o pot ajuta pe mama. Pana acum nu am cerut ajutor de la nimeni, dar ne e foarte greu. Anul trecut ne-am incalzit de la butelia de aragaz, bineinteles, cand am avut-o, cand nu, am dormit imbracati. Credeti-ma, trecand prin atatea greutati, am ajuns sa ma maturizez fara vreme, copil fara copilarie, cum sunt asa de multi pe la noi.
Sperand ca m-ati inteles si ca nu v-am creat un prea mare deranj, ma retrag in finalul acestei scrisori, sperand sa-mi intelegeti necazul.
(In speranta ca ne va ajuta cineva cu imbracaminte, va dau varstele fratilor mei: Teodora (11 ani), Danut (6 ani), Ionut (cel cu handicap, 7 ani si jumatate).
Ionela Martuneac - str. M. Eminescu, bl. 4, sc. 2, et. 1, ap. 9, Vulcan, jud. Hunedoara, cod 2692- Scrisoarea este insotita de certificate medicale
Inapoi
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
