P.S. Florentin Crihalmeanu

Redactia
P.S. Florentin Crihalmeanu. - Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla -. "Biserica Unita cu Roma este una dintre cele . mai europene componente ale Romaniei; fara ea, . integrarea tarii intr-o Europa catolica si . protestanta va fi mai dificila". V-ati intrebat vreodata, stimati cititori, de unde vine exp...

P.S. Florentin Crihalmeanu

- Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla -

"Biserica Unita cu Roma este una dintre cele
mai europene componente ale Romaniei; fara ea,
integrarea tarii intr-o Europa catolica si
protestanta va fi mai dificila"


V-ati intrebat vreodata, stimati cititori, de unde vine expresia pe care toti am auzit-o in copilarie: "Daca nu esti cuminte, iti taie popa limba"? Cum si de ce sa-ti taie popa limba? Ca in atatea alte cazuri, explicatia o gasim in istorie: ani de-a randul, popii chiar au taiat limba oamenilor. Popii bulgari au taiat limba romanilor, preoti si mireni, care vorbea limba latina (mai exact, limba romana veche) in biserica. Era pe timpul imperiului vlaho-bulgar al lui Petru si Asan (1187-1196), cand s-a introdus cu forta limba bulgara (slavona) in bisericile de la nord de Dunare. Si limba bisericilor romanesti din Ardeal a fost "taiata" de catre calvinismul maghiar, in lungii si dramaticii ani de stapanire a Transilvaniei. Era in secolul al Xvii-lea, cand a fost impus catehismul calvin. In acest context, la care se adauga situatia grea a romanilor de sub stapanirea austro-ungara, are loc, la 4 septembrie 1700, sub ascultarea episcopului Atanasie Anghel, Unirea cu Roma a unei mari parti a ortodocsilor din Ardeal. "Din umilinta lui Atanasie a iesit mantuirea noastra", scrie Nicolae Iorga. "Fara unirea in credinta cu Roma, nu erau scolile mari din strainatate pentru ucenicii romani, aspri in ale invataturii, nu era, mai ales, acea mare scoala pentru inima poporului nostru, care a fost Roma insasi!" In timp, Biserica Unita va crea mediul istoric de unde va porni lumina trezirii nationale, avand un rol determinant in infaptuirea Marii Uniri de la 1918. In 1948, Biserica a fost desfiintata, iar preotii si ierarhii ei au fost trimisi in temnite si trecuti cu forta la ortodoxie, ca "spioni si tradatori in umbra crucii". Dupa 1989, Biserica Unita a fost repusa, cel putin pe hartie, in drepturile ei istorice. P.S. Florentin Crihalmeanu, tanarul episcop de Cluj-Gherla, este unul dintre vladicii prin osardia carora Vaticanul doreste ca greco-catolicismul romanesc sa fie, ca si in trecut, un pod solid de legatura a romanilor cu popoarele catolice si protestante ale Europei.

"Inspiratia unirii cu Roma a venit de la Spiritul Sfant"

- Informatiile legate de istoria greco-catolicismului romanesc, precum si de starea sa actuala, sunt putine in presa si anemice. De cand pastoriti o parte din credinciosii uniti din Ardeal, Preasfintite?
- Din 6 ianuarie 1997, cand, prin mila bunului Dumnezeu, am fost hirotonit ca episcop in Basilica "San Pietro" din Roma de catre actualul Pontif, Papa Ioan Paul al Ii-lea. A fost un moment de har cu totul deosebit: 12 episcopi din cinci continente au primit in acelasi timp binecuvantarea Sfantului Parinte. Pentru Biserica noastra a fost un semn de recunoastere a fidelitatii ei fata de Biserica Catolica, manifestata pana la Martiriu (anii 50), si a adeziunii la Scaunul Romei, pe care a avut-o in anii regimului comunist. Studiile le-am inceput in clandestinitate, in timp ce lucram ca inginer mecanic la intreprinderea "Tehnofrig" din Cluj-Napoca. Dupa 1990, am urmat cursurile serale la Institutul Teologic din oras si cursurile de zi ale Universitatii Pontificale "Urbaniana" din Roma, unde, dupa patru ani de studii, din mila bunului Dumnezeu, am obtinut titlul de bacalaureat in teologie si licentiat in teologia biblica.
- Principala radacina istorica a nasterii greco-catolicismului in Ardeal a fost "terorismul" impus Bisericii Ortodoxe de catre calvinismul maghiar. In afara manastirilor daramate cu tunul, au mai reusit ceva vecinii nostri de la apus?
- Sa ne impinga unde ne era locul: langa Roma - pavaza suprema a latinitatii crestinismului romanesc, introdus in Dacia dupa cucerirea romana. Rasfoind paginile istoriei, ne oprim la secolul al Xvii-lea, cand a fost impus catehismul calvin, tradus in romaneste. Practic, dupa cum se stie, romanii nu aveau drepturile specifice unei natiuni, nu erau parte din natiunile recunoscute si nici din confesiunile "recepte". In aceste conditii, cu sprijinul calugarilor iezuiti din zona, episcopul Teofil intrevede posibilitatea unirii cu Biserica Romei, ca modalitate de a scapa Biserica Ortodoxa din Transilvania de jugul celor care urmareau s-o anihileze, de a salva fiinta ei romaneasca. Care erau alternativele episcopului Teofil? Sa adere la calvini nu se putea, erau de o alta limba si de o alta natiune. Sa treaca la romano-catolici insemna ca romanii sa dispara ca natie si ca traditie. Singura solutie era sa mearga pe ideea Conciliului de la Florenta, din secolul al Xv-lea, care pusese bazele unei posibile uniri intre Orient si Occident, in incercarea de a depasi separarea de la 1054.
- Exista voci care spun ca unirea cu Roma s-a facut din interese materiale si mai putin spirituale. Cat adevar exista in aceasta apreciere?
- Va raspund cu un dicton latin: non propter hoc, sed non sine hoc (nu pentru aceasta, dar nu fara aceasta). Noi consideram ca inspiratia unirii a venit de la Spiritul Sfant, pentru mantuirea sufletelor celor credinciosi, dar si pentru a salva fondul traditional romanesc. Episcopul Atanasie (urmasul lui Teofil), cand a fost hirotonit de catre Dositei, patriarhul Ierusalimului, a fost sfatuit astfel: "Sa slujesti numai in limbile binecuvantate, slavona si greaca, si nicidecum in limba valaha". Ce se intampla daca Atanasie ar fi urmat acest sfat? Ce limba am fi vorbit noi astazi? Dupa unirea cu Roma, "boscorodirea", specifica epocii de dominatie slavona, va fi inlocuita cu slujba in limba romana (curatata pe cat posibil de impuritatile slavone, prin osardia extraordinara a latinistilor Scolii Ardelene).

"Biserica Ortodoxa Romana este sora noastra,
si nu ea este cea care ne-a confiscat bunurile, ci Statul roman"


- Un singur aspect istoric dorim sa mai comentam: cand a inceput calvarul Bisericii Romane Unite?
- Imediat dupa suprimarea Bisericii Greco-Catolice din Ucraina si instalarea Guvernului Petru Groza. Oficial, la 1 decembrie 1948, cand a fost publicat in Monitorul Oficial Decretul nr. 358, de suprimare a Bisericii noastre. Este dureros ca acest act a avut loc tocmai la 1 Decembrie, data aniversarii a 30 de ani de la Unirea Transilvaniei cu Tara-Mama. Toti cei sase episcopi greco-catolici au fost arestati si dusi intr-o vila, inconjurata cu sarma ghimpata, la Dragoslavele (Muscel). In 1950, au fost transferati la inchisoarea din Sighet si pusi, asemenea Mantuitorului, laolalta cu talharii de drumul mare. A fost "Saptamana Patimilor" Bisericii Romane Unite, "saptamana" care a durat 42 de ani. Patru dintre acesti ierarhi vor muri in inchisoare, iar ceilalti, in domiciliu fortat. Alti sase episcopi, consacrati in clandestinitate, purtand Crucea lui Cristos pe calea Calvarului, vor indura ani grei de inchisoare. Alaturi de acestia, numerosi preoti, calugari, calugarite si laici, care au urmat calea fidelitatii in credinta, au fost trimisi la Canal si in alte temnite comuniste.
- Care este starea Bisericii Unite cu Roma astazi, dupa 14 ani de la Revolutie, Preasfintite Florentin?
- Biserica si-a recastigat libertatea sub aspect formal. Din nefericire, dupa anul 1989, procesul de reconstructie a Bisericii noastre a starnit multe animozitati in atmosfera relatiilor interconfesionale din Transilvania. Modelul tolerantei si al bunei intelegeri crestine, urmat in Banat cu multa intelepciune de catre ierarhiile ortodoxa si greco-catolica, a ramas un exemplu absolut singular si, din pacate, marginal. Din peste 2030 de biserici, nu au fost recuperate decat 140. Clericii si credinciosii nostri continua sa celebreze Sfintele Taine in locuri improvizate. Nu s-a reusit recuperarea bisericilor-catedrale din Oradea, Baia Mare, Gherla si nici a Bisericii Vicariale din Bucuresti. In scopuri vadit electorale, Statul, singurul vinovat de actuala situatie, s-a sustras de la datoria sa de a rezolva nedreptatile facute, recomandand calea intelegerii cu detinatorul lor actual, Biserica Ortodoxa Romana. Dar Biserica Ortodoxa este sora noastra, si nu ea este cea care ne-a confiscat bunurile, ci Statul roman. Acest Stat, mostenitorul de drept si de fapt al statului comunist, ar fi trebuit sa repare nedreptatea din 1948, nu doar la nivel teoretic. Prin transferarea atributiilor juridice ale Statului unei comisii ecleziastice mixte, care sa efectueze restituirea, se eludeaza obligatiile constitutionale ale acestuia. Linia Bisericii noastre este de a continua dialogul, dar cand ne lovim de o voita tergiversare si respingere, ne asumam libertatea de a apela la justitie. Nu dorim tensionarea relatiilor interconfesionale din Romania si nu dorim sa fim o piedica in calea integrarii Romaniei in comunitatea internationala. Dimpotriva, consideram Biserica noastra ca fiind una dintre cele mai europene componente ale Romaniei. Fara Biserica Unita, integrarea Romaniei intr-o Europa catolica si protestanta va fi mai dificila. Trebuie precizat ca, desi au trecut 42 de ani de opresiune, constiinta greco-catolica n-a disparut din tara noastra. Sunt localitati in care credinciosii au revenit integral la Biserica noastra, cu tot cu lacasul de cult.
- Biserica Ortodoxa considera ca bisericile apartin credinciosilor si isi justifica astfel pastrarea lacasurilor de cult foste greco-catolice. Care este punctul dvs. de vedere?
- Canoanele noastre sunt foarte clare in privinta instrainarilor de bunuri bisericesti care depasesc o anumita suma. Conform canonului 1036, trebuie sa se ceara consensul Scaunului Apostolic al Romei. Episcopul este doar reprezentantul persoanei juridice, dar nu este cel care poate instraina bunuri care depasesc sumele stabilite. Drept urmare, episcopul, chiar daca vrea sa vanda bisericile, trebuie sa tina cont de faptul ca acestea fac parte din patrimoniul Bisericii Catolice. Trebuie sa se inteleaga ca toate bisericile luate prin violenta in 1948 nu au putut constitui izvor de drept pentru cei care le utilizeaza si acum. In plus, pentru noi, crestinii, primeaza Legea Divina, conform careia niciodata un bun furat nu devine un bun personal, pana cand nu se recunoaste furtul, se cere iertare si cel vinovat isi arata disponibilitatea de a returna bunul furat. Mostenitorii unui bun propriu ii stabilesc proprietarii legitimi si nu imprejurarile politice. Insufletiti de bucuria pastorilor, de cantarea ingerilor si de credinta magilor, rugam pe bunul Dumnezeu sa ne daruiasca tuturor pacea in Cristos Pruncul Cel Unul Nascut.
Ion Longin Popescu



Bisericile greco-catolice dispar si astazi,
ca in timpul regimului comunist


In luna septembrie 2002, un grup de credinciosi greco-catolici din tara si strainatate, in numele carora semneaza dr. Liviu Garbea din Zalau, prof. dr. Nicolae Gudea si dr. Ioan Patiu din Cluj-Napoca, au adresat un memoriu institutiilor Statului roman, referitor la situatia actuala a patrimoniului Bisericii Unite cu Roma. "In ultimii 14 ani", se spune in acest document, "multe biserici greco-catolice au fost demolate, dezmembrate, arse sau inconjurate de zidurile altor constructii. La Manastirea "Nicula" de langa Cluj, spre exemplu, se afla in constructie o mare biserica ortodoxa, sustinuta de Stat. In proiectul final dat publicitatii, biserica noastra, monument istoric, nici nu mai figureaza, ceea ce inseamna ca a fost prevazuta distrugerea ei. Statul continua sa aloce fonduri, ignorand o hotarare judecatoreasca prin care se impune oprirea lucrarilor. Dintre bisericile disparute in ultimii ani amintim: Biserica din Bont, Cluj, monument istoric (demolata in 1996); Biserica din Calarasi, Cluj, monument istoric (demolata in 1992), Biserica din Valea Larga, Mures, monument istoric (dezmembrata in 1994); Biserica din Solona, Salaj (arsa in 2001); Biserica din Ghirolt, Cluj, monument istoric (dezmembrata in 1990); Biserica din Smig, Sibiu (daramata in 2000), Biserica din Tritenii de Jos, monument istoric (dezmembrata in 1995). La Vadul Izei, in Maramures, singura biserica din piatra, construita in 1884, cand romanii erau obligati sa construiasca numai din lemn, a fost "Sf. Nicolae", lacas greco-catolic, daramat in 2001. Pe de alta parte, sunt multe biserici greco-catolice ajunse in paragina, care, decat sa fie retrocedate, sunt mai bine lasate sau chiar ajutate sa se naruie, nefiind folosite de ortodocsi. Intr-o alta categorie intra bisericile renovate necorespunzator, cum este cazul Bisericii Unite din Targu-Mures, a carei pictura unica, o imagine a Catedralei "Sf. Petru" din Roma, a fost afectata de renovarea de mantuiala".
Pentru corespondente, scrieti la e-mail: mircea.martian@bru.ro