Artistii romani calatoresc tot mai des in America, acolo unde cei de-o tara cu ei ii asteapta cu batistele pregatite pentru lacrimi de bucurie. Si e nevoie sa curga multe, pentru ca dorul de-acasa sa poata fi vindecat
"Vreau sa-i fac fericiti"
- Esti emotionat, Ducu, acum, dupa ultimul concert pe pamant american...
- Cum sa nu fiu, cand am trait in seara asta ceva absolut nemaipomenit. Uite acolo, la masa aceea, statea d-na Fani, o vecina de-a mea de pe strada 30 Decembrie, de la Sighet, de prin anii 60. Eu eram abia de-o schioapa atunci si nu-mi vine sa cred ce-si aminteste despre familia mea, dupa atata amar de ani. Mi-a zis ca parca aude si azi cum plangea sora mea cand o pieptana mama... E nemaipomenit sa ne-ntalnim aici, la New York, dupa ce mi s-au pierdut urmele atata amar de vreme. Am mai trait o intamplare de-asta si la Washington. Anul trecut a venit la mine o batrana evreica si mi-a zis ca nu-i vine sa creada ca ii mai e dat sa auda o voce din Sighet. Era plecata din tara din 1921! Acum un an era insotita de un bodyguard, dar anul asta a venit cu toate rudele la concert. In momente din astea, parca nu mai conteaza nimic altceva decat sa ii fac pe oameni fericiti si sa le reinviu amintiri dragi de acasa.
- Cum au fost cele trei saptamani pe pamant american? Impreuna cu Florian Pittis ai batut noua orase din Statele Unite si Canada...
- A fost o experienta deosebita. Eu sunt la al treilea an consecutiv de turnee in America... Prima data am venit cu Pasarea Colibri, apoi cu Anca Parghel, iar acum cu Motu Pittis. Am avut cateva concerte cu public numeros, cand am simtit ca transmitem si ca traim ceva pretios alaturi de comunitatile romanesti din America. Si in Canada a fost frumos. Am fost impresionat, spre exemplu, de cat de bine este inchegata diaspora romaneasca de la Vancouver, din British Columbia. Exista acolo Centrul Comunitar Romanesc, unde fraiele sunt tinute in mana de catre generatia tanara, care s-a organizat pe principii simple si sanatoase, lasand la o parte marul discordiei, otravit tare prin alte parti. Poate ca, stimulati de atmosfera, am gasit cu Motu o formula ideala de spectacol. N-am repetat nici macar un moment inainte de turneu, dar totul a iesit foarte bine. Aici, pe coasta de est a Americii, am avut o altfel de experienta. A fost o onoare sa cantam la Ambasada Romaniei de la Washington, in preajma Zilei Nationale, in fata unor invitati de marca - printre care s-a numarat si generalul Richard Myers. Pentru mine, sentimentul a fost cu atat mai special cu cat, tot restul serii, fundalul muzical a fost asigurat de piese de pe albumele mele, Colinde si Dor de duca.
"Se pastreaza o punte cu traditiile de acasa"
- De la o vreme, multi artisti romani au concertat cu succes in America. In ultimele luni, i-am avut aici pe Paula Seling, Iris, pe Teodora Enache, Ovidiu Lipan-Tandarica si Marius Mihalache, cu turneul "Radacini", dedicat memoriei Mariei Tanase. Ca sa nu mai vorbim de Gheorghe Zamfir si Stefan Hrusca, deja oaspeti "ai casei" in comunitatile romanesti din America...
- Da, este imbucurator ca din ce in ce mai multi artisti romani pot concerta peste Ocean. In felul acesta se pastreaza o punte de legatura intre viata moderna si agitata de aici si traditiile de acasa. In ce ne priveste pe noi, suntem primiti cu un atasament special, care in alte parti lipseste. Eu resimt, de exemplu, foarte diferit turneele din America fata de cele din Europa. Acolo nu am regasit acea emotie maxima pe care o are publicul romanesc de aici. In timpul concertelor noastre, vibratia e mai mare, oamenii sunt, de multe ori, emotionati pana la lacrimi. Ma bucur din suflet ca prin cantec pot sa fac oameni fericiti. Dar noi am venit aici nu numai sa rascolim amintiri. La Los Angeles, spre exemplu, am fost prezenti la inaugurarea unei biblioteci romanesti, si pentru evenimentul acesta simbolic am adus si noi carti de-acasa. Ne-am bucurat apoi sa vedem la Chicago ca, intr-un an, biblioteca romaneasca de acolo a crescut de la 30 de volume la 700.
"Vreau sa-mi lansez albumul urmator in America"
- Vei respecta traditia personala, aceea de a concerta in America in fiecare an?
- Sper din tot sufletul. Pentru la anul, am un proiect si mai ambitios. Vreau sa-mi lansez albumul urmator in Statele Unite in luna mai. Am gasit finantarea necesara la Chicago si am adus deja cu mine sase piese finisate, care au fost foarte apreciate. Ne-am gandit la formula asta, pentru ca nu mai merge sa caram dupa noi Cd-uri in sacosa, pentru cei care vor sa ne asculte aici. Imprimarea pe "crud" va fi in tara, apoi cosmetizarea aici (coperta, grafica, tot) - exact dupa standardele care se cer pe piata americana. Lucrez cu trei artisti de exceptie la acest album: Vlady Cnejevici si Marius Batu de la Pasarea Colibri si Mihai Nenita, un violonist de exceptie. Albumul va cuprinde piese cu tot felul de influente - evreiesti, ucrainene -, pentru ca vreau ca el sa se adreseze si altor comunitati care au trait odata in Maramures.