Conf. dr. Horia Ciugudean

Redactia
Conf. dr. Horia Ciugudean. "La Rosia Montana vor fi distruse galeriile . din care Burebista si Decebal . au imbogatit tezaurul Daciei". In urma cu doua saptamani, preluand informatii calde trimise de la Londra, scriam despre conferinta internationala din capitala Marii Britanii, dedicata situatiei pat...

Conf. dr. Horia Ciugudean

"La Rosia Montana vor fi distruse galeriile
din care Burebista si Decebal
au imbogatit tezaurul Daciei"


In urma cu doua saptamani, preluand informatii calde trimise de la Londra, scriam despre conferinta internationala din capitala Marii Britanii, dedicata situatiei patrimoniului cultural si arheologic de la Rosia Montana. Intre participantii din Romania la acest important eveniment s-a numarat si arheologul Horia Ciugudean, specialistul de numele caruia se leaga 25 de ani de sapaturi arheologice in Muntii Apuseni. In cadrul unei scurte alocutiuni, el a prezentat situatia grava a patrimoniului de inestimabila valoare ce urmeaza a fi distrus in Apuseni. Oferim cititorilor nostri, in cadrul interviului de mai jos, o relatare despre cum a decurs conferinta prezidata de renumitul istoric al artei, jurnalist si om de televiziune britanic, Dan Cruickhank. De notat ca aproape 500 de personalitati britanice si ale diasporei romane au asistat la conferinta din 10 februarie, tinuta intr-o sala a Societatii Regale de Geografie din centrul Londrei. Este sala in care faimosul explorator David Livingstone si-a prezentat raportul descoperirilor sale africane.

"O tragedie ireparabila a patrimoniului cultural romanesc"

- Istorici, arheologi, oameni de afaceri, politicieni, analisti de la Bursa - acesta a fost, in principal, profilul auditoriului londonez. Care a fost tema comunicarii dvs.?
- Am insistat pe maniera dezorganizata in care s-au derulat sapaturile arheologice de pana acum, de la Rosia Montana. Ea a fost determinata nu de lipsa de calificare a arheologilor, ci de planificarea deficitara, de presiunile Companiei, care a comprimat o cercetare ce, in mod normal, dureaza 15-20 de ani, la o cercetare superficiala, intinsa pe numai trei-patru ani. Nu s-au folosit metodele moderne cunoscute si obligatorii pe orice santier arheologic, cum ar fi prospectiile geofizice si fotografiile aeriene. Daca, totusi, asa cum sustin oamenii Companiei, aceste cercetari au fost facute, ele n-au ajuns la cunostinta specialistilor, ceea ce denota ca se ascund anumite descoperiri incomode pentru Gold Corporation. Ca rezultat al managementului neprofesionist, s-a facut cercetarea a trei cimitire si a catorva temple romane, fara a se da vreo atentie asezarilor minerilor de acum doua mii de ani, sistemului militar de aparare si drumurilor antice. Nu a fost acordata nici o atentie conservarii in situ a monumentelor descoperite; altarele au fost luate si duse intr-un depozit, iar templele acoperite imediat cu pamant. De asemenea, raspunzand afirmatiilor Corinei Bors, consiliera pe probleme de arheologie a Companiei, care a vorbit de existenta unui program de protectie a zonei istorice, le-am demonstrat englezilor ca acest asa-zis program nu exista decat pe hartie. In realitate, pe harta operativa a Rmgc, nici mina romana de la Orlea (electrificata si deschisa publicului), nici recent descoperitele galerii dacice din varful Carnic, din care Burebista si Decebal au imbogatit tezaurul Daciei, nu sunt incluse in aria protejata! Ca urmare, impreuna cu galeriile romane descoperite in acelasi timp, in Carnic, vor fi distruse. Vor disparea cele mai mari si mai bine conservate lucrari miniere ale antichitatii daco-romane din Europa - o tragedie ireparabila a patrimoniului cultural romanesc.
- Cum a primit asistenta dezvaluirea acestor fapte incredibile, ce se petrec intr-o tara ai carei conducatori "inseala Europa", dupa cum a afirmat recent baroneasa Nicholson?
- S-a starnit o mare rumoare in sala. Sir Angus Stirling, fostul director al "National Trust", organizatia care gestioneaza patrimoniul din Marea Britanie, si-a exprimat stupefactia cum de a putut sa inceapa un asemenea proiect intr-o zona care este, cel putin teoretic protejata prin lege, ca o zona cu patrimoniu cultural de importanta nationala?! Pentru el, atitudinea institutiilor romanesti este inexplicabila; prin traditie, arheologii si oamenii de cultura actioneaza de aceeasi parte a baricadei cu societatea civila si cu ecologistii cand e vorba de salvarea unor vestigii de interes national. Responsabilitatea in fata istoriei este imensa. La randul lui, Anthony Hammond, directorul Muzeului minier de la Great Orme, Tara Galilor, a spus ca cercetarea arheologica la respectiva mina galeza, transformata in muzeu, se face de 40 de ani si continua si azi. De aceea, s-a intrebat cum a fost posibil sa se acorde masive descarcari de sarcina arheologica la Rosia Montana, dupa numai 2-3 ani de sapaturi si in conditiile in care aria de interes este de cateva ori mai mare decat la Great Orme? "Un asemenea proiect ar fi imposibil de acceptat in orice alta tara europeana", a spus Hammond. "Pe de alta parte", a continuat el, "si calitatea cercetarilor intreprinse de arheologii francezi in subteran ridica multe semne de intrebare privind exactitatea interpretarii diverselor etape si datarii acestora." Din experienta sa cu mina-muzeu Great Orme, pentru care a primit un premiu din partea Printului Charles ("Prince of Wales Award"), Hammond este convins ca intreaga arie miniera din Rosia Montana - cel mai important centru aurifer antic din Europa - ar putea deveni celebra in scurt timp si ca zona turistica de interes international.

"Daca ar fi lansat in strainatate,
proiectul de la Rosia Montana n-ar avea nici o sansa"


- La conferinta a luat parte si presedintele de la Gold Corporation, dl. Richard Hill. Cum au fost receptate interventiile sale in favoarea proiectului?
- Cu murmure repetate. Dl. Hill a fost contrariat, recunoscand ca nu se astepta sa intalneasca o sala atat de masiv orientata impotriva proiectului, iar dezbaterile ar fi dorit sa fie echilibrate. S-a simtit in minoritate, si cum ar fi fost altfel cand, in fata arheologilor prezenti, n-a mai amintit nimic de intentia Companiei de a pastra o zona de protectie a monumentelor? Practic, a recunoscut ca toate galeriile romane si dacice vor fi cercetate, inventariate, fotografiate si sacrificate in interesul exploatarii miniere. Este pentru prima data cand o persoana din conducerea Companiei nu mai promite conservarea unei parti din patrimoniul minier al anticului Alburnus Maior. Asertiunea sa privind compatibilitatea turismului cultural cu exploatarea miniera in aer liber a starnit, de asemenea, ilaritate in sala. In general, d-l Hill n-a raspuns decat partial celor mai multe dintre intrebarile care i-au fost adresate, dovedind ca, daca ar fi lansat in mediul extern, acolo unde oamenii sunt bine informati, proiectul de la Rosia Montana n-ar avea nici o sansa.
- Cat de importanta credeti ca este conferinta de la Londra pentru campania internationala impotriva proiectului din Apuseni?
- Cel mai important castig al reuniunii londoneze este decizia unor reprezentanti din Comisia pentru cultura, stiinta si educatie a Consiliului Europei de a constitui o delegatie de specialisti care se va deplasa in curand la Rosia Montana. Prezenta in sala a unor specialisti de la Bursa a fost de bun augur: "City"-ul londonez este acum la curent cu adevaratele probleme ale investitiei de la Rosia Montana. De asemenea, mai multi englezi (geologi, istorici, jurnalisti, arhitecti, ecologisti) s-au aratat interesati sa viziteze Apusenii in primavara. Se pare ca s-au deschis portile pentru acest subiect in presa britanica, pana acum destul de reticenta. Cativa oameni de afaceri s-au aratat dispusi sa prospecteze solutiile alternative mineritului la Rosia Montana si sa vina cu investitii semnificative. Primavara-vara 2004 vor fi hotaratoare in acest sens. In fine, fundatia "Pro Patrimonio" si-a anuntat din nou sustinerea financiara pentru programul de sapaturi de la Bucium.

"Doresc sa fac din proiectul de la Bucium un model
de conservare a patrimoniului cultural"


- Compania si-a mutat o parte din activitate la Bucium, in mod discret, in umbra proiectului de la Rosia. La Londra se stie deja ca deschideti un program de cercetari arheologice in acest sat. In ce consta acest program?
- Am gandit un proiect alternativ, care sa permita o cercetare complexa, deoarece patrimoniul de la Bucium este extrem de bogat. Impreuna cu inginerul Aurel Santimbreanu, cel caruia i se datoreaza amenajarea muzeului de la Rosia, am identificat siturile a caror investigare o vom continua in vara. Din pacate, Compania a reusit sa distruga deja vestigii antice, demarand nemiloase lucrari de forare. Se intampla la fel ca la Rosia Montana, unde a fost distrusa o parte dintr-un templu roman, fapt consemnat deja in rapoartele arheologilor. Evident ca autoritatile n-au luat nici o masura. Este ciudat ca firma de consultanta angajata de Companie nu a reusit sa evite producerea unor asemenea daune.
- Cine va face cercetarile de la Bucium?
- Colectivul de cercetare este pluridisciplinar, din el urmand sa faca parte arheologi, geologi si ingineri minieri, dar si etnografi si istorici de arta, romani si straini. Acest proiect nu se va limita doar la domeniul arheologiei, ci va urmari evolutia civilizatiilor care s-au succedat de-a lungul timpului pe Valea Buciumului. Colegii britanici s-au aratat foarte interesati sa participe, afirmand ca acesta ar fi trebuit sa fie modul de cercetare si la Rosia Montana. Am primit deja acceptul de participare al lui Anthony Hammond, convins ca Romania are valori inestimabile, care trebuie promovate in circuitul european. La British Museum, sute de vizitatori pe saptamana admira roata pentru evacuarea apei din galerii, descoperita in minele romane de la Rio Tinto (Spania). In acest timp, o roata similara, chiar mai bine conservata, descoperita la Rosia, sta in muzeul din Alba-Iulia si nu atrage pe nimeni. Ma intreb cu durere de ce nu pot fi si vestigiile patrimoniului minier antic din Romania protejate si promovate in circuitul valorilor europene. Cine ne pune piedici?
- Pot sa va raspund eu? Coruptia institutiilor si lipsa de respect fata de trecutul national. Inversarea rolurilor in cadrul actiunii statului in granitele proprii (ministere de la care se asteapta protectia valorilor devin vectori ai distrugerii acestor valori). Lefegii angajati sa apere patrimoniul si care sar in barca mai bine platita a distrugatorilor de patrimoniu. Consultantii care se inghesuie sa-si lepede juramintele profesionale de indata ce li se ingroasa portofelul. In acest context, dvs., un impatimit om de stiinta, doriti sa promovati programe alternative?
- Da, doresc sa fac din proiectul de la Bucium un model nu doar de cercetare arheologica, dar si un model de conservare a patrimoniului cultural, prin instituirea unui parc arheologic national, in care obiectivele cercetarii sa nu fie compromise de goana dupa aur a unora dintre contemporanii nostri. Ne sprijina "Pro Patrimonio", dar vom depune cereri de finantare si la alte institutii si fundatii internationale si sunt convins ca vom beneficia si de sprijinul tuturor celor interesati in promovarea Tarii Motilor. Nu vad de ce nu am fi sprijiniti si de Ministerul Culturii si Cultelor, chiar daca stiu ca rezervele sale financiare sunt limitate. In vara, vom promova un circuit turistic. Am luat legatura cu agentii de turism din Romania si Anglia, care vor include in pachetele lor promotionale zona Vaii Buciumului, dar si Rosia Montana.
Ion Longin Popescu
Lui Horia Ciugudean ii puteti scrie la Muzeul Unirii din Alba-Iulia sau la e-mail: horiaion2001@yahoo.com