Planul d-lui Iliescu

Toma Roman
O declaratie a lui Octav Cozmanca, presedintele executiv al partidului de guvernamant, a lamurit definitiv "misterul" jocurilor din Psd.

Duminica, 23 mai, Cozmanca a anuntat ca Ion Iliescu, seful statului, se va reintoarce la presedintia Psd-ului, iar actualul presedinte al partidului, Adrian Nastase, va candida pentru Cotroceni. Declaratia pare surprinzatoare, pentru ca, in ultima vreme, Ion Iliescu a sustinut (cu o jumatate de gura, e drept) ca nu mai vrea functii executive si ca se gandeste chiar la o retragere din viata politica. Iar Adrian Nastase a declarat recent ca nu spune daca va candida, totusi, la presedintia tarii, pentru a nu "declansa rivalitati in partid". Candidatul Psd la Cotroceni urma sa fie desemnat intr-un congres extraordinar, tinut dupa alegerile locale. Declaratia lui Cozmanca pare a forta lucrurile, prin distribuirea clara a rolurilor pe care cele doua "personaje" urmeaza sa le joace. Sa fie, asadar, Octav Cozmanca "regizorul" piesei Psd-iste?
Octav Cozmanca este omul lui Ion Iliescu. Nici una din "miscarile" sale nu s-a facut, pana acum, fara aprobarea "sefului". Este de crezut, prin urmare, ca si aceasta ultima declaratie a fost "inspirata" de liderul "iubit si respectat". O. Cozmanca a dezvaluit, cu voie de la sef, "planul" d-lui Iliescu. Vorbele acestuia, cum ca nu mai vrea functii executive sau ca se gandeste la retragere, sunt simple perdele de fum. O spune d-l Cozmanca si o demonstreaza chiar Ion Iliescu. Cozmanca sustine: "E asteptat cu prietenie si respect in partid. Aici ii este locul, nu in alta parte, si nici retras din activitatea politica, asa cum a declarat domnia sa. Cred ca va reveni in partid si va reveni, asa cum este normal, ca presedinte al partidului. Nu in functia de presedinte de onoare (s.n.). Va fi presedinte cu rolul de coordonare si va avea o structura executiva (s.n.), care va gestiona activitatea de zi cu zi". Iar Ion Iliescu si-a intetit brusc "calatoriile de informare" prin judete, sustinand aproape pe fata candidatii Psd la "locale", desi Constitutia ii interzice angrenarea in orice batalie electorala.
Formularea "nu in functia de presedinte de onoare", utilizata de Cozmanca, lamureste totul. Iar "calatoriile" d-lui Iliescu indica faptul ca presedintele a pornit la "recucerirea" partidului de la baza. Candidatii Psd din judete ii vor fi complet indatorati lui Ion Iliescu daca vor fi alesi. Or, ei alcatuiesc "masa partidului", coloana lui vertebrala. La congresul care va alege noul lider al Psd-ului, d-l Iliescu se poate baza pe voturile lor. Actualul sef al Psd trebuie sa renunte la conducere, fie ca vrea, fie ca nu vrea. D-l Nastase este pus, inevitabil, in postura de candidat la presedintia Romaniei, fara posibilitatea unei alte optiuni. Se intampla, asadar, tocmai ceea ce primul ministru in functiune a vrut, din rasputeri, sa evite. Pentru ca, oricat de mult l-ar tamaia cu procente institutele de sondaj al opiniei publice atasate de el, Imas si Metro-Media, d-l Nastase nu este deloc sigur ca va ajunge triumfal la Cotroceni. Premierul nu s-a confruntat niciodata cu votul direct si stie foarte bine ca nu are nici carisma, nici abilitatea politicianista a lui Ion Iliescu. De altfel, chiar d-l Iliescu l-a catalogat drept elitist si arogant. Oricat s-ar lauda Adrian Nastase si amicii lui cu succesele internationale ale tarii, in fata cetatenilor conteaza, intr-o dezbatere directa, probleme mult mai terestre, cum ar fi coruptia, proasta functionare a justitiei, abuzurile baronilor de partid, calitatea vietii, sanatatea etc. Nu vad cum ar rezista, fara sa se enerveze, d-l Nastase la o confruntare "tehnica" fata in fata cu Th. Stolojan.
D-l Nastase a cautat mereu sa-si promoveze oamenii in partid, facand ireversibila o instapanire totala asupra acestuia de catre Ion Iliescu. "Baronii sai" au fost promovati, in timp ce "vechea garda" a presedintelui tarii a fost, treptat, marginalizata, risipita. Posibilii rivali la postura de "delfin" prezidential au fost aruncati in lupta directa in fata electoratului, chiar daca se stia ca sansele lor sunt indoielnice. Bietul Mircea Geoana a fost pus sa se bata cu teribilul Traian Basescu pentru Primaria Capitalei, cu toate ca ministrul de externe nu are nici o calificare pentru administratia locala. Nimeni nu vede cum "delicatul" candidat Psd-ist, obisnuit cu manevrele diplomatice si intelegerile ceremonioase, se va putea lupta cu mafia dura a afaceristilor bucuresteni. Administratia locala solicita caractere tari, deschise si rezistente intr-o batalie continua cu problemele zilnice ale unei comunitati. Cu flori si pupaturi de mana, candidatul Geoana poate cel mult sa induioseze fiintele mai sentimentale, cum sunt batranele doamne din cartiere. D-l Geoana a fost impins in "groapa cu lei" pentru ca era un prezumtiv rival al lui Nastase la sefia partidului - si, eventual, a guvernului - si pentru ca este omul d-lui Iliescu. Pentru Geoana o infrangere in Bucuresti va avea consecinte catastrofale.
"Manevrele" premierului de trecere a d-lui Iliescu in "cartea de istorie" nu au reusit. Presedintele a trecut la supravegherea atenta a guvernului (prin impunerea d-lui I. Talpes ca vicepremier) si la resuscitarea "vechii garzi", lasandu-l pe A. Nastase sa isi asume antipatia "baronilor" prea compromisi, scosi de pe liste. D-l Iliescu n-a ezitat sa-si sacrifice unii apropiati (cazul Geoana), pentru a-i putea plati "arogantului" cu aceeasi moneda. Daca Adrian Nastase va castiga Cotrocenii, va fi "izolat" acolo, daca va pierde, isi va incheia cariera politica. Inclin sa cred ca d-lui Iliescu, revenit in fruntea Psd-ului si raspunzand efectiv de "treburile" tarii, in situatia - previzibila - in care acesta ramane partid guvernamental, ii convine chiar mai mult o "coabitare" prin alegerea candidatului coalitiei Da, d-l Theodor Stolojan, ca presedinte al Romaniei. Batranul si abilul politician ar putea astfel demonstra Occidentului ca, in Romania exista o democratie functionala, el urmand insa sa conduca efectiv prin executivul impus si dominat de partid. Declaratia d-lui Cozmanca arata ca Adrian Nastase si echipa de "lupi tineri" din jurul sau au cazut in capcana pe care ei au intins-o altora.
Ce va putea face premierul? Mai intai, va trebui "sa traga" foarte tare, pentru ca "prietenii sai" propusi la "locale" sa castige. La instigatia lui, Psd-ul nu va avea nici un scrupul in utilizarea oricarui mijloc ce i-ar asigura victoria. Apoi, va trebui, utilizand aceleasi mijloace, "sa faca totul" pentru a accede la Cotroceni. Un post, fie si reprezentativ, este mai bun decat nimic. Si, in sfarsit, va trebui sa stimuleze cateva partide-satelit, inclusiv "de opozitie", sa stopeze ascensiunea propriului sau megapartid (inlaturand astfel si acuzatia, vehiculata si in mediile internationale, de existenta a unui partid-stat), pentru a-si asigura o marja de manevra cu executivul si pentru a-si mentine sansa unei reveniri la conducerea acestuia dupa incheierea mandatului prezidential si eventuala retragere "naturala" a lui Ion Iliescu.
Planul d-lui Iliescu pare a reusi. Pacat ca el, ca si cel al d-lui Nastase, tine cont doar de interesele personale si de grup. Interesele Romaniei conteaza cel mai putin in momentul de fata in Psd.