Dupa savuroasa aparitie a Cesariei Evora la Bucuresti la sfarsitul lunii iunie, o alta figura celebra a muzicii internationale ne va oferi un concert emotionant: Joan Baez, care va canta pe 11 iulie la Sala Palatului. Programat sa se desfasoare pe o durata de aproximativ 90 de minute, spectacolul va incepe la ora 19 si va marca, intr-un fel cu totul special, implinirea a 45 de ani de prezenta muzicala a artistei, mai precis - 45 de ani de cand a debutat pe scena festivalului de la Newport, cu parul negru, lung pana-n talie, si cu ia care a facut-o celebra mai tarziu, la Woodstock.
In turneu, dupa ani de pauza
In 1997, cand venise pentru prima oara in tara noastra, Joan a avut in deschidere doua voci la debut, azi nume sonore: Paula Seling si Narcisa Suciu. Desi lipsita de aere de vedeta, n-a putut uita usor caldura sufocanta de sfarsit de iunie si drumurile foarte proaste. S-a bucurat in schimb de primirea publicului, care a facut-o sa se intoarca dupa sapte ani. Stiind-o atasata de cantaretii romani, organizatorii si-au propus sa o duca anul acesta intai la un restaurant cu specific mexican, iar mai apoi la "Folk Club Casa Eliad", unde o vor astepta Doru Stanculescu, Mircea Baniciu, Mircea Vintila si alti mari folkisti, dornici sa ciocneasca o cupa de sampanie, in cinstea artistei de origine mexicana. Concertul ei din Capitala este parte integranta a unui turneu mai amplu, de promovare a ultimului album, care mai cuprinde Austria, Franta, Italia, Turcia etc. Iubitorii de folk vor avea ocazia sa asculte in acest concert si piese mai vechi, care au facut-o celebra, dar si piese noi, de pe albumul Dark Chords on a Big Guitar, inregistrat dupa sase ani de absenta discografica.
"Am gasit antidotul disperarii"
Dupa ce in 1959 si-a castigat reputatia internationala la Festivalul de Folk de la Newport, Baez a lansat primul sau album, alcatuit din cantece traditionale. Discurile au ramas insa in rafturile magazinelor si praful s-a tot asternut pe ele pana la cel de-al doilea album al ei, care a devenit hit. De-abia atunci, cu intarziere, a inceput sa se vanda si primul. Pana la epuizare, de data aceasta. Baez a fost cap de afis al majoritatii festivalurilor anilor 60 si a trecut treptat de la muzica de inspiratie traditionala la muzica de atitudine, ce lua o foarte clara pozitie social-politica, in spiritul lui Bob Dylan, alaturi de care a si cantat.
In 1964, protesteaza impotriva implicarii Statelor Unite in razboiul din Vietnam, indemnandu-l pe presedintele Johnson sa retraga trupele. Este nelipsita de la manifestatiile studentilor, de la mitingurile pentru pace, de la intrunirile pentru salvarea copiilor, reusind de fiecare data sa treaca peste piedicile pe care i le pun autoritatile - scoaterea albumelor de pe piata, interzicerea concertarii in anumite locuri sau tari.
Se casatoreste in 1968 cu liderul unei miscari anti-razboi: David Harris, care va face mai tarziu puscarie pentru refuzul de a pleca in armata. Dupa cativa ani de iubire tumultuoasa, relatia lor incepe sa se destrame. Certuri tot mai dese aduc intr-un final divortul. Singura, cu chitara langa ea, Joan Baez s-a concentrat tot mai mult asupra muzicii. La varsta de acum, cantecele ei sunt mai pline de intelepciune si de caldura ca niciodata, iar ridurile tot mai adanci nu par sa-i spulbere nici o clipa seninatatea. Intr-un interviu recent declara: "Am gasit antidotul disperarii: actiunea. Trebuie sa actionezi, sa te misti, sa nu lasi gandurile negre sa-ti incolteasca in suflet. Trebuie sa stii mereu ce vrei. Eu nu am avut niciodata o opinie umila. Daca ai cu adevarat o opinie, ce rost mai are umilinta? (...) Sunt femeie si ma plac. Ar trebui ca noi, femeile, sa incetam sa mai concuram cu barbatii incercand sa devenim puternice si neinduplecate. Mai bine-ar fi sa le dam si lor cate ceva din calitatile noastre: putina blandete, putina afectiune, sa-i invatam putin sa planga".