• Spectator

Rosia Montana, sub lupa campaniei internationale "No Dirty Gold!"

e mediu, social si cultural pe care-l au proiectele miniere, si isi duce la bun sfarsit misiunea in colaborare cu comunitatile locale si cu organizatiile ecologiste. Scopul actiunilor organizatiei este de a contribui la reformarea politicilor guvernamentale in domeniu, precum si de a determina companiile sa-si reformeze practicile de pana acum. Activistii organizatiei sunt specialisti de prima marime in chimie industriala, in relatii publice, in stiintele sociale, in protectia mediului si in alte domenii conexe. Datorita acestui fapt, influenta "Earthworks" in mediile de afaceri si politice este deosebit de puternica, o recomandare a sa avand un impact remarcabil. Cheia de bolta a activitatii organizatiei americane este campania intitulata "No Dirty Gold" (Nu aurului murdar), cunoscuta pe toate meridianele. Aflata in plina desfasurare, campania a mobilizat practic toate fortele ecologiste ale planetei, contribuind la trezirea a milioane de oameni din "ameteala consumista" abil intretinuta de marile trusturi si companii transnationale. Payal Sampat, activista de anvergura internationala a organizatiei, ne-a acordat un interviu, pentru ca si cititorii romani sa fie la curent cu ultimele evolutii in domeniu.

"Obtinerea unui singur inel de aur
genereaza 20 de tone de steril"

- Va rog sa detaliati, pentru cititorii revistei noastre, ce este campania "No Dirty Gold"...
- Este un program care urmareste sa le spuna oamenilor simpli ce se ascunde in dosul obtinerii unui gram de aur. Mineritul aurifer este una dintre cele mai murdare industrii din lume. Obtinerea unui singur inel de metal pretios, spre exemplu, genereaza 20 de tone de steril care trebuie depozitat undeva si care polueaza mediul. Putini consumatori de bijuterii cunosc acest amanunt si stiu de unde vine aurul lor, cum a fost extras si ce consecinte a avut extragerea lui asupra unei comunitati locale. Campania noastra urmareste sa-i educe pe consumatori si pe vanzatorii de aur, determinandu-i sa sustina schimbarea din temelii a industriei miniere, orientand-o mai curand catre utilizarea metalelor existente, reciclate, decat spre extragerea de noi cantitati din zacamintele recent descoperite. De notat ca 80% din aurul lumii este folosit in industria bijuteriilor, iar doua treimi din exploatarile miniere sunt de suprafata, dand nastere unor cratere vizibile deja din spatiul cosmic.
- Asistam la o campanie internationala impotriva mineritului aurifer de suprafata. Ce recomandari face "Earthworks" companiilor miniere?
- Proiectele miniere de mari dimensiuni afecteaza comunitatile din fiecare continent, cu exceptia Antarcticii. Scurgerile chimice din Kirghistan, violarea drepturilor omului in Ghana, poluarea marina in Indonezia, contaminarea cu cianuri de la Baia Mare - sunt doar cateva exemple ale unui impact minier dezastruos. Multe dintre comunitatile cu care lucram in regiunile afectate de proiectele miniere aurifere se confrunta cu probleme asemanatoare: amenintarea apelor otravite sau pierderea pamantului fertil pentru agricultura. De aceea, da, recunoastem ca exista o miscare globala a comunitatilor care se lupta sa-si protejeze proprietatile, pamantul, apa, modul de viata si cultura. Companiile miniere trebuie sa inceapa sa asculte de comunitatile afectate si sa ia foarte in serios standardele sociale si de mediu.

"Multe organizatii si persoane private
din lume ne scriu pentru a-si exprima
sustinerea fata de Rosia Montana"

- Ce parere aveti despre proiectul de la Rosia Montana, este el profitabil pentru romani? Cum apreciati rezistenta comunitatii locale in fata companiei aurifere?
- Guvernul roman si cetatenii din Apuseni ar trebui sa puna in balanta costurile pe termen lung si beneficiile pe termen scurt. Proiectul va crea o mina pe o suprafata de 4282 ha, iar un iaz de decantare urmeaza sa fie ridicat la numai 2 km de Abrud. Expertii nostri au avertizat deja asupra riscului unui accident care ar cauza pierderi imense de vieti omenesti si de proprietati. Procesul flotatiei cu cianura presupune folosirea unei cantitati uriase din celebra otrava: 16 milioane de kilograme anual! In plus, 2000 de oameni ar trebui stramutati, ceea ce ar avea un impact negativ major asupra zonei. "Earthworks" are o mare admiratie fata de rezidentii din Rosia Montana care se opun proiectului. Pentru a-i ajuta, am lucrat din greu trimitand informatii guvernului roman si intregii lumi. Multe organizatii si persoane private din intreaga lume ne scriu pentru a-si exprima sustinerea si admiratia fata de cei din Rosia Montana.
- Care sunt drepturile oponentilor proiectului de la Rosia Montana si in ce consta puterea lor efectiva? Pot ei opri proiectul?
- Potrivit legislatiei internationale, comunitatile afectate au absolut toate drepturile de a cere ca un proiect minier sa nu poata merge mai departe fara acordul lor. Ei pot opri proiectul, deoarece au toata indreptatirea de a pretinde respectarea drepturilor omului si protectia mediului. Prevederea cheie a campaniei "No Dirty Gold" este clara: companiile miniere care n-au obtinut consimtamantul liber, anticipat si bine informat al comunitatilor afectate trebuie sa se retraga din astfel de proiecte. Un exemplu de putere al opozitiei locale vine din Tambogrande, o comunitate de pe Valea San Lorenzo din Peru, unde se produce aproape jumatate din recolta de citrice a acestei tari. In 1999, compania miniera canadiana "Manhattan Minerals" a propus stramutarea a jumatate din populatia de 16.000 de locuitori ai localitatii, in vederea deschiderii unei mine de aur. Dar localnicii, temandu-se ca mina le va otravi izvoarele si pamantul, au spus nu. Mesajul a fost transmis printr-un referendum, in cadrul caruia 93% dintre oameni au votat impotriva minei. Chiar daca referendumul n-a fost legal organizat, Tambogrande a fost adus imediat in atentia publicului de pretutindeni. Un an mai tarziu, in decembrie 2003, guvernul peruan a respins oficial proiectul.

"Mineritul nu aduce dezvoltare si bogatie,
ci dezastre ecologice si saracie"

- Compania "Gold Corporation" afirma ca va genera crestere economica si dezvoltare rurala, va diminua somajul si va reduce saracia. Cum apreciaza organizatia dvs. astfel de promisiuni?
- Mineritul a fost foarte des prezentat in tarile sarace ca un vector important de dezvoltare si crestere economica. Exista cateva ministere ale industriilor din unele tari, printre care si Romania, care par sa sprijine intr-un fel sau altul aceasta idee. Dar cand privesti la succesele generale ale mineritului, imaginea este necrutatoare. Marea majoritate a tarilor bogate in zacaminte minerale, care depind de industria miniera, au cele mai incete ritmuri de crestere economica din lume si cele mai ridicate rate ale saraciei. Acest fenomen este numit de analisti "blestemul resurselor" ("Formula As" a scris despre "blestemul aurului" - n. red.). Dependenta puternica de minerit genereaza, de asemenea, o serie de mari probleme sociale, corelate cu nivele ridicate ale saraciei, cu un nivel scazut de educatie si cu un sistem de sanatate deficitar. Aproape jumatate dintre tarile cele mai sarace ale lumii depind de minerit, care este cel mai bun produs de export al lor. Dar oricat ar exporta, si fac acest lucru de secole!, saracia nu scade. Daca analizam situatia pe ultimele doua decade, observam ca, dimpotriva, saracia s-a adancit in aceste tari. Potrivit Comisiei Onu pentru Comert si Dezvoltare, proportia locuitorilor din tarile exportatoare de resurse minerale, care traiesc cu mai putin de un dolar pe zi, a crescut de la 61%, in anii 1981-1983, la 82%, in anii 1997-1999. In cele mai multe cazuri, mineritul, de orice natura ar fi, nu aduce dezvoltare, bogatie si crestere economica, ci dezastre ecologice, saracie si tulburare sociala.

"Exista o puternica legatura intre
coruptia guvernamentala si sustinerea
cu orice pret a proiectelor miniere"

Radhika Sarin este colega d-nei Payal Sampat. Ea a acceptat sa completeze tabloul extrem de convingator prezentat mai sus, oferindu-ne cateva elemente relevante din campania "No Dirty Gold".
- Ministrul Industriilor din Romania a anuntat ca "Gold Corporation" va crea 25.000 de locuri de munca. Este rezonabila o astfel de declaratie?
- Dupa cum se stie, Ifc (Banca Mondiala) estimeaza ca nu se vor crea mai mult de 250-300 de locuri de munca la Rosia Montana. Insa este ceva obisnuit sa se spuna ca mineritul creeaza multe slujbe.In realitate, mecanizarea inalta a obligat sectorul minier sa nu mai fie un puternic generator de locuri de munca. De fapt, mineritul de metale cuprinde numai 0,09% din slujbele existente in lume, iar scaderea va continua. O treime dintre minerii din 25 de tari producatoare de metale si-au pierdut slujbele intre 1995 si 2000.
- Pamant ruinat, ape otravite, cratere contaminate, emisii de arsenic, consum excesiv de energie. Ce va spun aceste imagini?
- Este vorba de mineritul murdar, de aurul murdar. Va pot oferi cateva exemple: 96% din emisiile de arsenic de pe teritoriul Sua provin din mineritul in aer liber. Apele subterane din zonele miniere devin de mii de ori mai acide decat bateria unui automobil. Pentru fiecare uncie de aur se produc 79 de tone de steril. Mineritul in aer liber consuma pana la 10% din energia mondiala. Prin definitie, deschiderea unei mine de aur, de argint sau de cupru presupune incalcari ale drepturilor omului. Ca sa nu mai amintesc de discriminarea care se creeaza in zonele miniere, unde femeile raman fara slujbe, dupa ce pamantul pentru agricultura a disparut, iar facilitatile pentru munca artizanala, specific feminina, nu mai pot fi aplicate. Cu cateva exceptii, cum sunt profesiile de birou, femeile devin dependente de sotii lor, minerii.
- A studiat "Earthworks" asocierea care se face intre proiectele miniere si coruptia guvernamentala?
- Intr-adevar, exista legaturi intre mineritul de metale si coruptie sau violenta. Un studiu al Fondului Monetar International releva o puternica legatura intre coruptia guvernamentala si sustinerea cu orice pret a proiectelor miniere. In Indexul Anual al Coruptiei, elaborat de organizatia britanica "Transparency International", sunt incluse 32 de tari producatoare de materii prime cu un grad de coruptie inalt sau foarte inalt. Ma tem ca este si Romania printre ele...
Ion Longin Popescu
Scrieti la: psampat@earthworksaction.org sau vizitati site-ul: www.nodirtygold.org