Oricat ni s-ar parea astazi de ciudat, noi, romanii, am avut si momente de glorie, cand tarile noastre erau state puternice, conducatorii lor se bucurau de pretuirea celor care, atunci ca si acum, hotarau destinele omenirii.
O astfel de epoca, plina de stralucire pentru Moldova, a fost domnia lui Stefan cel Mare, acum mai bine de cinci sute de ani - 14 aprilie 1457 - 2 iulie 1504 -, cea mai lunga domnie inainte de cea a Regelui Carol I, din epoca moderna. Si la fel de benefica pentru tara.
Urmas al Musatinilor, marele voievod Stefan, "uns al lui Dumnezeu", numit de Papa "Atlet al lui Hristos" si considerat de istoricii vremii drept cel mai mare domnitor din toata Europa, a domnit 47 de ani, a purtat tot atatea razboaie si, dupa fiecare, a ridicat cate o biserica.
S-au implinit, anul acesta, 500 de ani de la moartea sa, iar aniversarile si festivitatile nu au lipsit. Dintre acestea, expozitia de la Muzeul National de Arta al Romaniei (corpul din str. Stirbei Voda nr. 1), Civilizatia epocii lui Stefan cel Mare, 1457-1504, este o impresionanta evocare a acelor timpuri dominate de personalitatea domnitorului. Sunt peste patru sute de marturii din epoca: manuscrise, broderii, argintarie, obiecte de podoaba, icoane, monede, arme, ceramica, sculptura, obiecte ce fac astazi parte din patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei si din cel al Manastirii "Sucevita".
De la ctitorul de manastiri Stefan s-au pastrat pisaniile ctitoriilor bisericesti de la Milisauti si Harlau, dar si Tetraevanghelii scrise si miniate in timpul domniei sale, cea a lui Gavril Uric de la Manastirea "Neamt" la 1436 sau a monahului Spiridon, desavarsita in atelierul Manastirii "Putna" in 1502, cu doi ani inainte de moartea domnitorului.
Dintre numeroasele danii facute de domnitor lacasurilor de cult din Moldova, fac parte si cele doua Aere liturgice, daruite Bisericii "Sfantul Nicolae" din Radauti si reunite pentru prima oara, cu acest prilej, dupa mai bine de doua sute de ani (unul era al Muzeului National, celalalt se afla la Manastirea "Sucevita"). Fragmentul din vechea racla ce-a purtat moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava pare a mai pastra ceva din aura sfantului, ocrotitor pana in zilele noastre al cetatii lui Stefan.
Si tot din cetatea Sucevei, s-a pastrat si tezaurul de aur, rod a infloririi economice a tarii in acele vremuri. Marturii ale vitejiei romanilor de sub conducerea lui Stefan au ramas armele ce poarta inca in ele ecoul luptelor glorioase pentru "neatarnarea tarii". Expozitia (deschisa de miercuri pana duminica, intre orele 11-19, in lunile mai - septembrie, si intre 10-18 din octombrie pana in aprilie) este o pagina vie din istoria neamului nostru, o marturie a faptului ca sub conducerea unui domn patriot si viteaz, romanii s-au bucurat de prosperitate, demnitate nationala si ca si-au castigat respectul si pretuirea Europei.
Doua alte expozitii inchinate domnitorului roman vor fi inaugurate in perioada urmatoare la Venetia si Viena, orase ce-ar trebui sa poarte inca amintirea lui Stefan cel Mare si Sfant, care cu peste cinci sute de ani in urma le era aliat in numele crestinatatii.