"Este extraordinar ca un festival de o
asemenea amploare se desfasoara la Sibiu,
si nu la Bucuresti. Romania are multe de spus,
nu numai din Capitala"
Intr-un deceniu de existenta, Festivalul International de Film Documentar si Antropologie Vizuala "Astra Film Fest" de la Sibiu a inregistrat o crestere continua de calitate si prestigiu. Editie dupa editie, festivalul Astrei, initiat si condus de Dumitru Budrala, unul dintre cei mai valorosi creatori de "cinematograf real" din Europa Centrala si de Sud-Est, a pus asupra Sibiului pecetea unei manifestari dinamice, adaptate perfect la standardul de capitala culturala europeana pe care l-a obtinut din partea autoritatilor culturale de la Bruxelles. Zeci de documentaristi din intreaga lume lucreaza astazi special pentru Astra, lansandu-si aici filmele in premiera. Nume grele ale genului tin afisul, iar jurii de mare prestigiu abia au facut fata unui maraton al vizionarilor care a durat o saptamana. Mai exact, intre 25 si 30 octombrie recent. Premiat de Gala Societatii Civile cu Premiul pentru Excelenta in Cultura, Festivalul Astra din acest an a adus la Sibiu productii reprezentand institutii precum "University College of London", "Harvard University", "Lomonosov University", Bbc etc. Dintre personalitatile care au jurizat proiectiile selectionate (55, din 500 prezentate) ii amintim pe Marc H. Piault, directorul Institutului "Recherche Honoraire Paris" si presedinte al "Comite du Film Etnographique", si Rolf Hussman, presedintele Societatii Internationale pentru Antropologie Vizuala. Ei au avut o misiune extrem de dificila, deoarece nivelul calitatii a fost mai ridicat ca oricand, de-a dreptul coplesitor. De la filme despre cum isi plang englezii mortii, despre sclavii din Nigeria, despre brutari sau tarani din toata lumea pana la documentare despre spalatorii de rufe din India sau circumcizia femeilor somaleze, festivalul a oferit o paleta impresionanta de subiecte din realitatea lumii contemporane. Spectatorii, veniti in numar mai mare ca la editiile precedente, au avut surpriza sa participe, in premiera, la o vasta retrospectiva a culturii ruse din perioada postcomunista, ilustrata prin filme, printr-o expozitie de fotografii artistice, prin muzica si dans. Un moment de exceptie a fost si intalnirea cu un mare artist clasic al documentarului si al filmului etnografic: americanul John Marshall, cel care a filmat pentru serialul A Kalahary Family (O familie din Kalahari - o extraordinara monografie a bosimanilor) nu mai putin de 50 de ani! In vanatoarea noastra de impresii legate de festival, rusul Alexander Belenky din Sankt Petersburg ne-a spus: "Este un lucru extraordinar faptul ca un festival de o asemenea amploare se desfasoara la Sibiu, si nu, spre exemplu, la Bucuresti. Romania are multe de spus, nu numai din Capitala, iar cu astfel de lucruri ne confruntam si noi, in Rusia. Acum, oamenii incep sa stie ceea ce e important si cauta evenimentul de valoare acolo unde el se petrece".
Beneficiind de prezenta unor regizori, operatori, artisti fotografi, simpli spectatori si voluntari din 60 de tari, festivalul a constituit un subiect de reportaj si pentru televiziuni importante, precum Arte, Euro News, Cnn. Cum era si firesc, pentru a-si putea decerna premiul in deplina obiectivitate, "Formula As" a fost prezenta la toate sectiunile: Internationala, Regionala, Romaneasca si Studenteasca. In cele din urma, alegerea ei s-a oprit asupra britanicului Angus MacQueen, realizatorul unui film impresionant despre Maramures. Premiul acordat a avizat nu doar calitatea realizarii peliculei, ci si obiectivitatea regizorului fata de realitatile romanesti, inregistrate corect, fara lentila deformatoare.
Pentru o intelegere mai exacta a ceea ce a insemnat festivalul atat pentru antropologia vizuala din Romania, cat si din Europa, am solicitat doua interviuri unor personalitati cu mare impact asupra competitiei de la Sibiu.
Dumitru Budrala,
Directorul Festivalului International "Astra Film Fest"
"Am fost surprinsi ca sute de colegi
din intreaga lume sunt preocupati tot mai
intens de dramele si tensiunile vietii
de fiecare zi ale oamenilor simpli"
Inainte de a va raspunde la intrebari, as vrea sa multumesc revistei "Formula As" pentru premiul acordat si editiei din anul acesta a festivalului. Cand un festival ca al nostru primeste premiul celei mai importante reviste saptamanale din Romania, e semn ca valoarea regaseste valoarea, iar confuziile si protocolul formal nu-si mai au locul. In acest an, ne-am bucurat si de sprijinul substantial al Ministerului Culturii, al Consiliului Judetean Sibiu si al Primariei municipale. Au fost prezenti o multime de voluntari, unii chiar din Australia, care au lucrat cot la cot cu angajatii nostri fara a pretinde nici un ban. Au venit si vechii nostri prieteni, regizori, documentaristi, profesori universitari, ziaristi etc., pentru care Sibiul a devenit indispensabil, ii atrage ca un magnet. Ma gandesc la Michael Buchowski, profesor de antropologie la Poznan; Janos Domokos, fondatorul Festivalului de Antropologie Vizuala "Dialektus" din Budapesta; Rolf Hussman, fondatorul Asociatiei Europene de Antropologie Sociala, Germania; Slobodan Naumovic, profesor de inalte studii si stiinte sociale din Paris; Andrei Shemayakin, sef de departament la Institutul de Film Rusesc din Moscova; Michael Stewart, doctor in stiinte sociale la Universitatea din Londra, si altii.
- Care a fost numitorul comun al celor sapte editii ale Astra Film Fest si, de fapt, ce v-a determinat sa organizati un astfel de festival, fara precedent in Romania?
- Inca de la prima editie, din 1993, am pornit cu drag si pasiune, cu implicarea tinerilor, atat creatori, cat si spectatori, cu dorinta de a schimba felul in care se facea documentarul in tara noastra. Cred ca in acesti ani am reusit sa evitam stereotipiile promovate atatea decenii de studioul de stat "Sahia", servitutile politice si locurile comune acumulate in imagistica documentara. Ne-am trezit, de la o editie la alta, ca pe ecranele festivalului nostru se manifesta foarte multe curente, foarte multe abordari, de la clasicismul lui John Marshall, din anii 50, la capodopera postsovietica a lui Victor Kossakovski, "Belovii". In timpul selectiei, am fost surprinsi sa constatam ca sute de colegi din intreaga lume sunt preocupati tot mai intens de dramele si tensiunile vietii de fiecare zi ale oamenilor simpli de pretutindeni. Numarul mare de filme realizate de studenti din Europa si China ne-a surprins, de asemenea. Se prefigureaza, iar Sibiul este deja un reper mondial in acest sens, o generatie promitatoare pentru filmul documentar antropologic.
- Nu vi s-a parut ca multe filme, in special romanesti, cultiva cu obstinatie sordidul, taiatul porcilor si al mieilor, mutilatii si handicapatii, vulgaritatea, mizeria domestica si exceptia drept regula?
- Exista un mercenariat si in documentaristica. Sunt multi vanatori de subiecte de senzatie care, neavand talent si emotie, cred ca normalul nu are ce cauta intr-un film. In plus, ca o ironie, aceste subiecte castiga mai usor finantari europene. Ma obsedeaza ideea de a face un film despre Carpati, despre ultimii pastori, dar absolut niciunde nu gasesti fonduri pentru asa ceva. In schimb, pentru subiecte marginale, excentrice, "dure", banii se gasesc mult mai usor. Dincolo de aceste aspecte, gandul nostru se indreapta spre viitorul imediat. Incercam sa transformam festivalul intr-o manifestare anuala, in perspectiva declararii Sibiului drept capitala europeana a culturii in 2007. Vor exista probabil mai multi bani, mai multi voluntari, mai multe filme, astfel ca va invitam la Astra Film Fest si in 2005, si in 2006 si, bineinteles, in 2007. Speram sa avem parte de mai multe povesti luminoase, de filme realizate de studentii romani (absenti la aceasta editie - n. red.), de mari maestri in juriu si in competitiile regionala si internationala.
*
In zilele festivalului de la Sibiu a fost facut un anunt de o mare importanta pentru documentaristul Dumitru Budrala: filmul realizat de el in lumea rudarilor din Marginimea Sibiului, intitulat Blestemul ariciului, a fost selectat, din 3000 de productii din toata lumea, printre primele 15 cele mai bune, pentru ca in final sa fie nominalizat pentru Marele Premiu al celui mai mare festival de film documentar din Europa, Idfa-Amsterdam.
Marc H. Piault,
Director onorific la Centrul National de Cercetare Stiintifica (Cnrs) din Paris, un promotor al conceptului de "identitate locala" in zonele rurale din Franta si Europa
"A fost formidabil, caci am luat parte
la o reconstructie a imaginilor pe care
occidentalii le au in mod eronat
despre lumea rasariteana"
- Care au fost problemele juriului de la competitia internationala, unde ati avut de judecat cele mai valoroase pelicule din festival?
- In primul rand, am fost foarte incantat sa descopar productia de filme documentare din Europa de Est, valoarea incontestabila a majoritatii peliculelor proiectate la Sibiu. Am avut sentimentul ca aceasta regiune, intrata deja in Ue sau pe cale de a intra, furnizeaza antropologilor de pretutindeni subiecte fara numar si are o atractivitate spectaculoasa. Pentru mine, calitatea filmelor jurizate a fost un regal de satisfactii intelectuale si estetice, o justificare convingatoare a punctajului aparte pe care-l detine acest festival in context european. A fost formidabil, caci am luat parte la un dialog uneori conflictual, in plan estetic, intre Est si Vest, la o reconstructie a imaginilor pe care occidentalii le au in mod eronat despre lumea rasariteana.
- Care au fost "deliciile" intelectuale cele mai frapante in filmele vizionate?
- In multe din filmele europene ale Festivalului Astra, am regasit, uneori expusa direct, alteori disimulata, intrebarea: "Ce fel de societate dorim sa construim in Europa, cu cine, pe baza caror valori?". Va marturisesc ca nu mi-au placut prea mult oamenii care dau raspunsuri in aceste productii filmice, in schimb am fost fascinat de personajele care isi pun intrebari, care te obliga sa reflectezi.
- Ati putea face o comparatie intre "Le Cinema du reel", festivalul similar de la Paris, si "Astra Film Fest"?
- Aici am intalnit mai multa convivialitate si mai multe posibilitati de intalnire si comunicare cu spectatorii. Nu este nimic ostentativ, nimic contrafacut in manifestarile paralele care insotesc proiectiile de filme. La Paris nu vei vedea atatia tineri spectatori, si nici atitudinea atat de europeana a studentilor, nu vei simti un sentiment atat de intens de apartenenta la aceeasi spiritualitate cu intregul continent. Sunt fericit ca prezenta la acest festival mi-a provocat o multime de reflectii ca intelectual francez.