Ei bine, aceste trei teatre - Ion Creanga, Tandarica si Excelsior - au implinit in aceasta primavara varste rotunde si... respectabile. In numele acestor "aniversari" ne-am adresat unor impatimiti ai genului, pentru a le smulge unele "declaratii", insotite de cate o cupa de sampanie.
Cornel Todea, directorul Teatrului "Ion Creanga"
"Tinerete fara de batranete"
Profit de prilejul pe care mi-l oferiti ca sa-i urez Teatrului "Ion Creanga" multi, multi ani in care sa pastreze aceeasi tinerete far-de batranete. Folosesc aceeasi ocazie si ca sa asigur fermecatorul sau public de copii, indiferent de varsta pe care o are in buletin, ca voi pastra aceeasi netarmurita incredere in adevarul din lumea basmelor, lume unde cel mic si slab il poate invinge pe cel mare si rau, unde dreptatea iese victorioasa in lupta cu minciuna, unde speranta nu moare niciodata, unde dragostea elibereaza de orice blestem fiinta iubita. In numele acestei increderi, cei mici pot fi siguri ca pe scena Teatrului "Ion Creanga" se vor intalni cu eroii nemuritori ai mitologiei copilariei, convietuind firesc cu cei ai mileniului trei. Am in fata o serie de proiecte care privesc intreaga echipa a teatrului. Citez doua dintre cele mai pasionante, asigurandu-va ca ele nu vor ramane in stadiu de proiect: 0-3 - un program de spectacole pentru cele mai mici varste, incepand cu copiii care nu au implinit un an, si ajungand pana la cei de 3 ani, segment de varsta necuprins pana azi in planurile noastre. (Avem asociati Fundatia "Step by Step" si lantul de farmacii "Help Net"). La program participa ca scenaristi si regizori, masteranzi ai Unatc (Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica). 10, 1000, 1.000.000 de Povesti. Este vorba de realizarea, in toamna, a primului Festival International de Teatru pentru Copii.
Raluca Tulbure, secretar literar al Teatrului "Tandarica"
"Setea de poveste nu imbatraneste"
La Teatrul "Tandarica" - foiala mare! Mame, bunici, nepoti si stranepoti, alaturi de actori, regizori, ziaristi si... artisti de prima mana, se imbulzesc sa intre in sala proaspat renovata din Piata Lahovary, unde se serbeaza cei 60 de ani de la infiintarea lui de catre scenografa Elena Patrascanu, sub inaltul patronaj al regelui Mihai I. Cu prilejul aniversarii, teatrul a oferit celor mici si celor mari un superb spectacol cu Mica sirena, dupa H.C. Andersen. Asadar, o poveste spusa de papusi si artisti manuitori, o poveste nemuritoare, datorata unuia dintre marii scriitori ai lumii.
Am profitat de minunata invitatie de a participa la aceasta voioasa si mult aplaudata premiera (desfasurata intr-un sediu foarte elegant, imaginat ca o intrare magica in Poveste) si m-am adresat secretarei literare a teatrului, Raluca Tulbure, cea care de... 15 ani "zideste" la gloria acestei institutii cunoscute si apreciate.
- Draga Raluca Tulbure, ce mai face Povestea pentru copii, acum, intr-un secol de suprematie a calculatorului?
- Setea de poveste nu imbatraneste. Povestea spusa la un Teatru aduce inca zeci si sute de copii care participa cu tot sufletul, cu toata daruirea inocentei lor, la spectacol. As zice ca ei, copiii, au inventat teatrul... "interactiv". Cei mici sustin din sala personajele pozitive, cu indemnuri si incurajari strigate in gura mare. Ei aplauda Binele, "admonesteaza" Raul... La noi se joaca neintrerupt, de peste 15 ani, Motanul incaltat! Harap alb are, si el, generatii intregi de sustinatori. Sambata si duminica, in zilele libere, mame, bunici si copii umplu salile noastre pana la refuz. Un argument fericit ca sa mergem mai departe...
Ion Lucian, directorul Teatrului "Excelsior"
"O ardere si o insufletire continue"
La Teatrul pentru copii "Excelsior", directorul sau, adica cel care a "inventat" aceasta institutie, se cheama Ion Lucian. Acelasi Ion Lucian care, cu 40 de ani in urma, crea la Bucuresti - infruntand multe greutati - Teatrul pentru copii "Ion Creanga".
"Ii multumesc revistei "Formula As" pentru faptul ca, iata, acorda un spatiu acestei aniversari a teatrului nostru. Si asta, spre deosebire de alte publicatii ori televiziuni care au fost, de asemenea, invitate la sarbatorire, dar care nu au raspuns in nici un fel acestei invitatii... Teatrul "Excelsior", creat de mine, ca si Teatrul "Ion Creanga", implineste in aceste zile 15 ani de existenta. Acesti 15 ani de spectacole gandite si create pentru copiii de toate varstele au insemnat o ardere si o insufletire continue. Din pacate, spectacolele noastre s-au desfasurat intr-un cadru improvizat, in aceasta cladire foarte subreda, in care, in anii 40, a existat chiar un luxos cinematograf "Excelsior". Si anume, in... holul fostului cinematograf. Dar chiar si asa, sala de vreo 100 de locuri a fost si este vesnic arhiplina. Trudesc de peste 8 ani la punerea in practica a planurilor privind viitoarea cladire. Planurile sunt gata, sponsori am gasit in Israel - un trust de constructii -, oameni generosi care ne ofera 12 milioane de dolari pentru demolarea acestei subrezenii si construirea in acest spatiu ultracentral a unui bloc de cateva etaje, trei dintre ele urmand sa apartina teatrului. Ei bine, am toate aprobarile, s-au facut trei randuri de protocoale - in functie de trei mandate ale primarilor succesivi. Din nefericire, dosarul lucrarii "s-a ratacit" multa vreme, dar recent a fost gasit, asa incat sper ca, ajutati de noul primar al Capitalei, vom putea demara, in sfarsit, "dupa lupte seculare, care au durat peste 8 ani", construirea noului Teatru "Excelsior"! Si mai sper ca in acest nou lacas sa-i putem gazdui cu drag pe micii si marii amatori de Poveste.