"Proiectul Legii Statutului Minoritatilor propus de Udmr este in esenta un atentat la Constitutia statului roman"
"Minoritatile din Romania sunt private, in mod grav, de drepturi, chiar si dupa incheierea cu Ue a negocierilor de aderare". Cu aceasta fraza de atac isi deschide saptamanalul "Szekely Hirmondo" din Sfantu Gheorghe editorialul din data de 18 martie a.c. Pentru cei care cunosc realitatile romanesti, afirmatia pare aberanta, dar cu toate acestea, Uniunea Civica Maghiara (Mpsz) pretinde ca a identificat 11 puncte privind lezarile drepturilor maghiarilor. Totul ar putea fi luat drept un simplu exercitiu stilistic, daca cele 11 puncte nu s-ar afla deja pe masa Parlamentului European, mai exact a deputatului ungar Gal Kinga, pentru a fi luate in considerare "cu ocazia aderarii Romaniei la Ue". Iata cum suna principalele nemultumiri ale radicalilor din Mpsz:
1. Constitutia vorbeste in continuare de "statul national unitar roman". 2. Limba maghiara nu este recunoscuta ca a doua limba oficiala (?!) in stat. 3. Guvernul roman sugruma in fasa pretentia la autonomie teritoriala. 4. Coeziunea Pamantului Secuiesc este distrusa in mod voit. Cei care traiesc la periferia Secuimii sunt nevoiti sa stabileasca relatii cu zonele invecinate, locuite de romani. In acest fel, are loc procesul de colonizare (cu romani - n.red.) a Pamantului Secuiesc. 5. Pe Pamantul Secuiesc, efectivele armatei, politiei si jandarmeriei sunt semnificativ mai ridicate decat in alta parte. 6. In timp ce in tara figureaza mii de cluburi de filme, tinerii maghiari sunt amendati in mod inuman, deoarece prezinta filmul istoric "Trianon". 7. In domeniul telecomunicatiilor, societatea de telefonie nu asigura obtinerea de informatii in limba materna etc.etc.
Ceea ce te frapeaza la petitionarii secui este usurinta cu care ridica cele mai absurde si, uneori, hilare pretentii. De aceea, ne intrebam: ce urmareste, totusi, Mpsz? Raspunsul l-am putea afla daca analizam miscarile Udmr pe scena politica. Oameni de baza ai Udmr, cum e primarul Albert Almos din Sfantu Gheorghe, sunt si membri de facto ai Mpsz. Granita dintre cele doua entitati politice este adesea mai subtire decat firul de paianjen. La umbra mesajelor soc trimise de Mpsz Europei si opiniei publice romanesti, "Big Brother - Udmr" lanseaza proiecte precum cel al Legii Statutului Minoritatilor Nationale, pe care, prin santajarea guvernului din care face parte, ar fi dorit sa-l fereasca de dezbaterile parlamentare. Avea si de ce: multe dintre punctele ce se doresc a deveni articole de lege (surate bune cu cele 11 revendicari secuiesti) se afla in contradictie cu legislatia europeana. Intr-un moment de luciditate, Guvernul (influentat si de comentariile pertinente ale Consiliului Legislativ) a inteles manevra si a "indraznit" sa lase proiectul in seama Parlamentului. Avocatul Ioan Solomon, consilier local si presedintele Ligii Cultural-Crestine "Andrei Saguna" din Sfantu Gheorghe, este dintre cei ce traiesc si muncesc "la scara unu pe unu", sub sceptrul Udmr. Comentariile sale se adreseaza atat opiniei publice din restul tarii, cat si parlamentarilor de la Bucuresti.
"Proiectul de lege al Udmr contravine atat Constitutiei Romaniei, cat si dreptului international"
- In anul 2004, Comisia Europeana a raportat ca Romania indeplineste criteriile politice comunitare, respectand drepturile omului. Mai era necesara o lege a minoritatilor, d-le Solomon?
- In realitate, dupa cum a comentat si Ministerul Culturii si Consiliul Legislativ, atat Constitutia, cat si legislatia actuala acopera si legifereaza suficient protectia persoanelor care apartin minoritatilor nationale. Cu toate astea, Udmr-ul insista si cere o noua lege, depunand un proiect care, in forma sa actuala, contravine atat Constitutiei Romaniei, cat si dreptului international. Printre altele, proiectul ignora cu desavarsire asigurarea protectiei persoanelor de nationalitate romana aflate in minoritate in ariile locuite preponderent de minoritati nationale. Exemplul tipic este Harghita si Covasna, unde, daca s-ar adopta in forma actuala, proiectul ar duce la crearea de jure a unui stat in stat, guvernat de Udmr, ceea ce contravine tuturor legilor si conventiilor europene. De fapt, Udmr n-a militat niciodata pentru drepturile romanilor minoritari din zonele secuiesti, pentru ca n-are nici un interes. Daca ar face-o, iar romanii ar trai in deplina armonie cu secuii, in cadrul unei paci sociale interetnice, atunci ratiunea de a fi a unui partid etnic si, deci, obiectul muncii lor ar disparea. Or, cum sa-si doreasca baronii Udmr sinuciderea politica? Atunci cand reprezentantii statului roman vor intelege ca au de aparat interese majore intr-o zona ca a noastra, cu 200.000 de romani raspanditi in doua judete, proiecte aventuroase precum cel de fata nu vor avea nici o sansa de a trece de Parlament.
- Care sunt, punctual, normele promovate prin proiect, care se indeparteaza de conventiile europene privind minoritatile?
- Cea dintai, analizata si de Consiliul Legislativ, este conferirea de drepturi colective minoritatilor nationale. Legislatia interna si internationala reglementeaza si acorda drepturi si libertati doar persoanelor care apartin minoritatilor nationale. Cei mai buni legislatori ai Udmr au elaborat, printr-o "munca obositoare", articole capcana, vizand autonomia culturala ca baza juridica pentru autonomia teritoriala - in fond, acelasi deziderat pe care-l exprima pe fata asa-zisii extremisti din Mpsz. In mod evident, Guvernul nici n-ar trebui sa deschida discutia privind statutul minoritatilor, ci protectia minoritatilor. Capcana udemerista vizeaza introducerea ideii de statut, ceea ce trimite la o colectivitate, nu la persoane. Legislatorii romani trebuie sa fie foarte atenti la aceste subtilitati si sa propuna schimbarea numelui din "Legea privind statutul minoritatilor nationale", in "Legea privind protectia minoritatilor nationale". O alta capcana suna astfel: "Minoritatile nationale sunt recunoscute ca factori constitutivi ai statului roman, impreuna cu natiunea romana majoritara". Adoptarea acestui articol (2) din proiect urmareste recunoasterea minoritatilor nationale ca avand statut de echipotenta cu natiunea romana - ceea ce ar avea drept consecinta implicita negarea caracterului de stat national, suveran, independent si unitar. Daca s-ar accepta ca statul roman, ca institutie de drept international public, are mai multe natiuni constitutive, fie ele si minoritare, s-ar pune problema redefinirii acestui stat ca stat multinational, cu toate consecintele ce decurg din aceasta. Este vorba, inclusiv, de suveranitatea nationala, care n-ar mai putea fi exercitata conform Constitutiei ("Suveranitatea nationala apartine poporului roman... Nici un grup si nici o persoana nu poate exercita suveranitatea in nume propriu" - art.2). Obsedati de drepturile maghiarilor (despre obligatii nu se face, fireste, nici o vorbire!), autorii proiectului nu-si dau seama ca aduc atingere drepturilor populatiei majoritare, incalcand principiul egalitatii dintre minoritati si majoritate. Dreptul minoritatilor la autodeterminare, prin instituirea unor structuri politico-administrative fundamentate exclusiv pe criteriul etnic (cum ar fi Consiliul Minoritatilor Nationale), incalca nu numai legile Romaniei, ci si conventiile europene in materie, in special art.4 din Conventia de la Strasbourg. Sub masca "autonomiei culturale", Udmr urmareste autonomia administrativ-teritoriala. Legalistii d-lui Marko Bela propun organisme cu putere legislativa, complet independente de statul unitar, ca intr-o republica federala. Asa-zisul Consiliu National al Autonomiei Culturale (Cnac), cu statut de "autoritate publica" care poate, printre altele, numi sau destitui directori si directori adjuncti de scoli publice, de centre de patrimoniu, de cultura si de creatie populara etc. tinde sa devina egal si chiar superior (!) Guvernului si Parlamentului de la Bucuresti. Garantarea de catre stat a numirii respectivilor directori, obisnuita in orice stat democratic, inceteaza. Guvernul Romaniei ar fi obligat sa ceara avizul conform, pentru orice numire, de la reprezentantii minoritatilor nationale, adica de la Cnac. Asadar, nu Comisia Europeana va pune capac autoritatii publice a statului roman, ci Udmr! Orice competenta a statului, legata de exercitarea si dezvoltarea identitatii etnice, culturale si lingvistice a unei minoritati inceteaza, fiind transferata la Cnac.
"Daca va fi adoptata in forma actuala, legea propusa de Udmr le va taia romanilor minoritari din Covasna si Harghita posibilitatea de a-si apara identitatea"
- Este Dreptul la Autonomie Culturala, prevazut in articolele 54-55 ale proiectului Udmr, recunoscut de Constitutia Romaniei?
- Acest Drept nu este recunoscut de legea fundamentala a statului. El ar crea paralelisme institutionale fata de autoritatile consacrate prin Constitutie. Dupa cum precizeaza Consiliul Legislativ, Dreptul la Autonomie Culturala este un alt nume al Dreptului Colectiv al comunitatilor nationale. Parlamentarii romani vor trebui sa studieze cu atentie astfel de soparle.
- Acelasi Proiect propune folosirea simbolurilor nationale ale minoritatilor si organizarea sarbatorilor lor nationale. Ce va fi in Romania multiculturala, daca si asa, de fiecare data cand se apropie 1 Decembrie, romanii din Sfantu Gheorghe spun ca primarul Albert Almos dispare din oras, refuzand sa arboreze tricolorul romanesc?
- D-l primar chiar a coborat la un moment dat drapelul statului de pe Primarie. Prevederea Udmr ar incalca articolul 12 din Constitutie, care se refera la reglementarile cu privire la drapel, imn, stema si sigiliu.
- Un articol care trimite direct la unul din cele "11 puncte" ale Mpsz este cel referitor la dreptul de a intocmi inscrisurile oficiale - diplome, certificate, procese verbale etc. - in limbile minoritatilor nationale, avand aceeasi valoare ca si actele in limba romana. Nu riscam un Turn Babel extrem de costisitor?
- Aceasta prevedere ar incalca art.13 din Constitutie, potrivit caruia "in Romania, limba oficiala este limba romana". De fapt, proiectul Udmr este in esenta un atentat la Legea fundamentala a statului roman. Liga "Andrei Saguna", inspirata si de analiza exceptionala a Consiliului Legislativ, atrage atentia parlamentarilor sa nu se lase santajati si sa priveasca la interesele pe termen lung ale statului, superioare intelegerilor pasagere din timpul unui mandat electoral oarecare.
- In fine, are acest proiect aiuritor avizul Comisiei de la Venetia privind minoritatile? Se stie ca, in cazul legitimatiei de maghiar, Guvernul de la Budapesta nu a primit avizul acestei Comisii, fiind obligat sa elimine prevederile dure ale conservatorilor fostului prim-ministru Orban...
- A fost un esec rasunator al Budapestei si un mare succes al Bucurestiului. Proiectul Udmr, desi a fost inaintat acestei Comisii, nu a primit inca, din cate stim, un raspuns. Va spun sincer: daca va fi adoptata in forma actuala, legea propusa de Udmr le va taia romanilor minoritari din Harghita si Covasna orice posibilitate de a-si apara identitatea.
Domnului Ioan Solomon ii puteti scrie la e-mail: solomon@easynet.ro