Scoala Europeana din Bucuresti

Invatamantul particular se desprinde in castigator. Costa bani, dar asigura standarde internationale. Cu o taxa de 300 de euro pe luna, copiii sunt scolarizati ca la Viena sau la Paris .

"Vrem sa formam cetateni pentru Mileniul III"

Daca as avea un copil care in septembrie merge intr-una din clasele I-V, as fi dispus sa fac sacrificii materiale ca sa-l inscriu la Scoala Europeana din Bucuresti (Seb). Nu este o gluma: imaginatia fondatorilor acestei scoli, familia Cristian si Ileana Bivolaru, face ca orice vis legat de educatia fiului sau a fiicei tale sa prinda viata. Vrei ca odorul familiei sa aiba cei mai buni invatatori si profesori? Vrei sa fie ordonat, manierat, cuminte, cu drag de carte si de lectura, bun la pian, la teatru si jurnalism, la schi si inot, la matematica si computer? Vrei sa devina creativ,dezinvolt, comunicativ, capabil sa aiba opinii proprii, dar si spirit de echipa? In locul hainelor pestrite, de cele mai multe ori acceptate in scolile de stat, ti-ai dori ca fiul sau fiica ta sa poarte la scoala o uniforma decenta, de tip pension britanic? Te gandesti cum sa faci ca maine-poimaine sa-l vezi cercetator in laboratoarele cele mai sofisticate de pe continent sau student si apoi profesor la universitati de prestigiu? Iti doresti sa-l vezi candva la televizor, printre politicienii Comisiei sau ai Parlamentului European? Vrei sa aiba sansa sa-si dezvolte propriile inclinatii si talente, care sa-i asigure succesul intr-o societate in schimbare? Da-ti copilul la Scoala Europeana! Toate acestea sunt "posibilitati care se poate", vorba lui Caragiale, azi in Bucuresti, cu conditia sa-ti poti permite plata a 300 de euro pe luna. Profesoara Ileana Bivolaru, directoarea Seb, este convinsa ca sunt deja multe familii tinere care castiga suficient, incat sa-si permita aceasta suma de dragul viitorului copiilor lor. Crede in proiectul ei european, asa cum crede in competitia corecta dintre invatamantul de stat si cel privat. Iesita victorioasa din lupta de patru ani si jumatate cu mentalitatile adeseori refractare din sistemul politic de invatamant, se poate spune ca acum are vantul in panze, dar lupta continua: de data aceasta, cu mentalitatea unor parinti care privesc cu neincredere invatamantul privat.



"Pentru multi parinti, scoala particulara ca alternativa la cea de stat este o nebuloasa"

Cu toate ca se plang de conditiile din invatamantul de stat, de nesiguranta si indisciplina din scolile generale, de slaba pregatire a unor profesori, multi parinti nu au inca incredere in invatamantul privat. "Pentru unii dintre ei", spune Ileana Bivolaru, "o scoala particulara, ca alternativa la cea de stat, este ceva care sperie, o nebuloasa." Inainte de a fi vorba de bani, este vorba de lipsa de incredere si de slaba cunoastere. In acest sens, Ileana Bivolaru are lupta ei de dus pentru schimbarea opticii parintesti, lupta pe care o compara cu incercarile, inca timide, din societatea romaneasca, de integrare europeana de jos in sus. "Cred ca trebuie sa incepem intai cu noi, parintii", spune directoarea. "Cand, spre exemplu, o tanara mama pare ingrijorata ca fiul ei, odata inscris la Seb, se va rupe de programa scolara a ministerului, este clar ca nu stie prea multe despre sistemul nostru. Nu cunoaste principiile europene de invatamant privat, dupa care ne ghidam. Si nu banuieste prin cate furci caudine a fost trecuta scoala noastra, pana sa primeasca autorizatia de incredere, eliberata de Consiliul National de Acreditare a Invatamantului Privat (o conditie fiind pastrarea principalelor materii predate in scolile publice). Inspectii dupa inspectii, stachete de calitate ridicate pana la cer, cum nu exista in nici o scoala de stat. Acolo nu exista aceasta exigenta, dar trebuie sa existe la noi. Ceea ce, pana la urma, pentru scoala noastra nu e un lucru rau, ci dimpotriva: este un impuls de a mentine procesul de invatamant la cele mai inalte cote de performanta".
O particularitate esentiala a Scolii Europene este data de numarul mic de elevi dintr-o clasa (8-15); astfel se creeaza posibilitatea ca fiecare copil sa se afle in permanenta sub supraveghere. Directoarea Bivolaru a cunoscut insa parinti care ar prefera clase cu 30-35 de elevi galagiosi, care "se socializeaza", si unde in realitate abia daca-i vine randul fiecaruia sa fie ascultat de trei-patru ori pe trimestru la toate materiile. In plus, din lipsa de timp pentru fixarea lectiilor, profesorii din scolile publice isi sufoca elevii cu teme pentru acasa. Imi amintesc ca fiicei mele, cand era, nu demult, in clasele V-Viii, i se dadeau cate 1000 de exercitii si probleme la matematica, zeci de referate la romana si zeci de probleme la fizica, toate pentru vacanta de vara! Ce vacanta sa mai aiba un copil cu atata volum de munca? La Seb, nu exista acest supliciu. Cand stai in scoala intre orele 8-18, cum se sta in Scoala Europeana Bucuresti, temele le faci chiar acolo, sub supravegherea profesorilor. In buna masura, si meditatiile devin inutile, scapandu-i pe parinti de cheltuieli importante. Daca aduni banii dati pe meditatii, pe hainele "de firma" si "de fitze" ale fiului sau fiicei, ca si pe hrana si sucurile zilnice, te apropii de costurile de la Seb. Parintii nu stiu, spre exemplu, ca aici se servesc patru mese pe zi, intr-o cantina echivalata cu un restaurant de trei stele. Un bucatar profesionist asigura si un meniu de acelasi nivel. Pe de alta parte, ceea ce in "viata civila", adica intre elevii scolilor obisnuite, poarta numele de "distractie" (discoteci, terase, televiziune, caf-internet, taiatul frunzei la caini printre blocuri si petrecerile de gasca), pentru fericitii elevi ai doamnei Bivolaru se numeste "program extrascolar principal" (programe de protectie a mediului, de dezvoltare a spiritului civic, tabere de vara si de iarna, excursii in tara si strainatate, concursuri, serbari, serate muzicale si teatrale etc.)

Un campus unic in invatamantul primar si gimnazial romanesc

Inceputul anului scolar va gasi Scoala Europeana intr-un nou sediu, ultramodern, situat pe Bulevardul Poligrafiei 69-71. Va avea aspectul unui complex armonios, al unui campus unic in invatamantul primar si gimnazial romanesc. In suprafata construita de 1800 m2, sunt incluse 20 de sali de clasa, laboratoare de stiinte si informatica, ateliere pentru activitati artistice si practice, o sala polivalenta pentru competitii sportive si o sala de gimnastica si dans, o biblioteca, o sala de recreere, cabinet medical, dormitoare etc. In exterior, alti 1400 m2 asigura ceea ce numim curtea scolii, cu gazon, flori, teren de sport si spatii de joaca. Inutil sa amintim ca intreaga infrastructura (instalatii, echipamente, aparatura, computere, aparate de educatie fizica etc.) sunt de ultima generatie, importate sau fabricate de concernele straine in filialele din Romania. Arhitectura cladirii poarta semnatura maestrului Dumitru Ion, doctor in arhitectura scolara. El a conceput salile de clasa cu un perete intreg de sticla, iar la etajul al doilea a introdus planuri oblice vitrate care suplimenteaza in mod eficient sursele de lumina naturala. Pentru a consolida atmosfera de intimitate si specificul fiecarei clase, a prevazut spatii diferite pentru afisaj si expozitii, mobilier adaptat varstei si alte detalii personalizate. O viziune calda, specifica unei constructii a viitorului, a fost aplicata si in cazul atelierelor de creatie, al salilor de invatare a meseriilor si artelor, al spatiilor comune. Asa cum va arata la 1 septembrie, cladirea Scolii Europene din Bucuresti va putea fi oricand "mutata" la Paris, Berlin sau Viena.
O nota aparte referitoare la oferta educationala si curriculum-ul scolii (programele scolare) ar fi faptul ca procesul de educatie la Seb este divizat intre orele de dimineata si cele de dupa amiaza. Pana la ora 16 , se predau trei ore dinprograma nationala, cea a scolilor de stat, plus doua ore de engleza si ore obligatorii de arta plastica, educatie muzicala, sport, dans sportiv, informatica, germana, franceza, spaniola. Intre orele 16 si 18 se deruleaza programul de teme sub supraveghere, cercuri de actorie, jurnalism, arte etc. Ca informatie demna de retinut, scoala are o stransa colaborare cu Consiliul Britanic, unde profesorii urmeaza periodic cursuri de dezvoltare profesionala, si de unde sunt luate o parte din materialele didactice necesare la cursurile de engleza. Engleza este, de fapt, "ceasca de ceai" (materia numarul unu) a programei scolii, fiind predata in sistem intensiv de profesori cu specializari in strainatate si, incepand cu anul viitor, de profesori nativi din Anglia si Australia.
Din pacate, legile romanesti nu pun statul intr-o lumina prea buna in raport cu invatamantul privat, nu prevad subventii pentru scolile particulare. In Franta, toate scolile private primesc o subventie de la stat, deoarece se considera ca desfasoara o activitate benefica tarii. Oare nu in avantajul Romaniei este faptul ca scolile private instruiesc in mod superior cadre pentru viitorul natiunii? Asumandu-si ca misiune "formarea unui cetatean european pentru Mileniul Iii", scoala din Bulevardul Poligrafiei va face sa se vorbeasca mult despre absolventii ei. Idealul de "copil sanatos, deschis si receptiv, sociabil si polivalent, avandcapacitatea de a se adapta usor la o lume in schimbare", promovat de fondatorii si personalul scolii, va putea fi atins mai repede decat ne inchipuim. Facand o comparatie intre elevii sai din clasele I-Iv si elevii de la scolile de stat, pe care i-a cunoscut in diverse ocazii, Ileana Bivolaru a observat urmatoarele: "E clar ca ai nostri sunt mult mai deschisi si mai curajosi in a aborda orice discutie, pe orice tema; au o mare siguranta de sine, asa cum se intampla cu elevii din Occident, unde activitatea educationala de baza urmareste eliminarea inhibitiilor si sustine comportamentul specific oamenilor cu adevarat liberi. Noi, romanii, avem adesea un bagaj mult superior de cunostinte, dar nu ne prea descurcam in activitatea de promovare si lobby, avem o oarecare jena, o oarecare retinere, care se datoreaza si disciplinei exagerate si rigide impuse de invatatori in clasele primare. De multe ori nu stim sa ne promovam imaginea mai bine. Or, una dintre directiile educationale ale scolii noastre este formarea unor intelectuali care vor sti sa ne reprezinte, vorbind acelasi limbaj cu partenerii din Uniunea Europeana".


Pentru mai multe informatii, telefonati la 021/224.77.04, 0722/77.16.00 sau scrieti la
e-mail: scoala_europeana@yahoo.com; www.scoalaeuropeana.ro