- Femeile au reusit sa depaseasca inhibitiile impuse de comunism, cand numai anumite femei erau promovate, si incertitudinile tranzitiei. Spectrul Elenei Ceausescu si al clonelor ei din guvern si din Pcr a apasat din greu asupra femeii care dorea sa se afirme in politica si in societate, iar violentele verbale si chiar fizice care au marcat anii 1990 le-au descurajat pe cele care ar fi avut ceva de spus. Astazi, ne aflam in situatia de neimaginat acum cativa ani, in care doua femei active in politica, Mona Musca si Monica Macovei, detin recorduri de popularitate, potrivit unor sondaje recente. Ambele doamne au dat dovada in realizarea proiectelor lor, nu numai de competenta profesionala, ci si de o combativitate eleganta, pe care am fi dorit s-o constatam la mai multi politicieni. Opozitia politica nu le-a menajat, nici presa aservita acesteia, dar opinia publica a apreciat tenacitatea, mai ales in cazul ministrului justitiei, care a starnit cele mai aprige controverse din partea unor personaje publice extrem de influente.
Este un semn ca societatea noastra se normalizeaza si se liberalizeaza, dar nu trebuie sa ne limitam doar la politica: femeile se afirma in afaceri, in viata universitara, in societatea civila. Imi vine in minte si cazul Alinei Mungiu-Pippidi, care a ajuns profesor asociat la Stanford, in Statele Unite, si presedinta unei organizatii extrem de influente, Societatea Academica Romana. Probabil ca nu bate recordurile de popularitate, dar competenta si verticalitatea nu-i pot fi puse la indoiala. Exemplele ar putea continua la infinit.
Interesant mi s-a parut ca Mona Musca a fost declarata, in urma unui sondaj frivol si cu clare intentii ascunse care nu o vizau, cea mai frumoasa femeie din politica, desi nu este cea mai tanara. Cred ca au contat nu numai calitatile ei fizice, ci si personalitatea si inteligenta. Iata, deci, ca avem un public cu mai mult discernamant decat multi politicieni si multi ziaristi. Nu in ultimul rand, afirmarea femeilor in viata publica este si un semn de maturizare a barbatilor, desi misoginismul si prejudecatile sexiste ne vor mai insoti o bucata de vreme. Sa nu uitam, de pilda, ca fara sprijinul lui Traian Basescu, Monica Macovei poate ca nu ar fi reusit ceea ce si-a propus.
- Oare mai multe femei la putere in viata politica ar schimba in bine cursul evenimentelor? Dar in televiziune si presa, deosebit de imunde de la un timp?
- Depinde ce femei vom promova. Hildegard Puwak si Rodica Stanoiu probabil ca au facut mai mult rau decat bine vietii noastre publice, desi amandoua sunt inteligente si bine pregatite profesional. Important este sa avem un mediu in care personalitatile valoroase si integre sa se afirme indiferent de sex, sa dispara barierele artificiale si prejudecatile care impiedica afirmarea unei femei inteligente, mai mult decat pe cea a unui barbat inteligent. Pentru aceasta, ar trebui insa ca si cantitatea de mitocanie din viata noastra publica sa se diminueze, ceea ce nu se va intampla atata vreme cat presa si televiziunile vor fi amorale. In loc sa fie gardianul standardelor de decenta si bun simt acceptate de societate, o buna parte din mass-media promoveaza pe fata interesele proprietarilor de presa. Cum sa calificam, altfel, reportajele batjocoritoare cu care Antena1 a ilustrat vacanta presedintelui Basescu? Prezentatori capabili si respectati s-au transformat timp de cateva minute in tate de mahala, care radeau, ba de chelia presedintelui, ba de biker-ii germani cazati in apropierea cuplului prezidential. Cred ca aceasta atitudine nu este intamplatoare, ci a fost comandata de patronul postului, Dan Voiculescu, iritat de criticile formulate de presedinte la adresa monopolizarii pietei energiei. Printre firmele privilegiate se numara si cea a patronului Antenei. Nu uitam nici cazul jurnalistului care l-a amenintat pe presedinte si este usor de identificat, caci putini ziaristi controleaza mai multe ziare. Misteriosul personaj apartine unei categorii obisnuite sa dea sfaturi si chiar indicatii oamenilor politici, in nume personal sau in numele patronilor lor. Traian Basescu le-a refuzat insa un asemenea statut privilegiat, cum a refuzat orice negociere cu patronii de presa. De unde si ura neimpacata a acestora exprimata in campanii publice de defaimare a presedintelui. Dupa cum demonstreaza insa sondajele, de pierdut nu pierde Traian Basescu, ci ziaristii care nesocotesc regulile deontologice ale jurnalismului. Ca si in cazul femeilor din politica, publicul judeca altfel si repudiaza jurnalismul tendentios - ceea ce se reflecta si in scaderea tirajelor la majoritatea cotidianelor. Ce ne facem insa? Fara o presa sanatoasa, nici democratia noastra nu va fi prea solida. Asteptam asadar si aici schimbarea.