Silvoterapie: Fagul

Fiti sanatosi cu ajutorul copacilor!

Denumirea botanica: Fagus silvatica


Raspandire: este prezent in toata Europa. Este o specie foarte des intalnita, in padurile de fagi sau mixte.
Originea: se crede ca provine din emisfera nordica.
Perioada de inflorire: aprilie-mai.
Aspectul: este usor de recunoscut, dupa scoarta neteda, de culoare gri-argintie. Poate atinge o inaltime de 40 de metri. Coroana este mare, boltita si foarte ramificata. Frunzele au o forma eliptica-lunguiata (4-10 cm), sunt de un verde mai deschis, acoperite cu perisori. Florile, masculine si feminine, cresc in manunchiuri indreptate fie in jos, fiein sus. La maturitate se deschid si isi descopera fructul: jirul.
Partile folosite: scoarta, mugurii, frunzele, ramurile tinere.
Jirul: fructul fagului are valoare nutritiva. La tara, miezul lui se mananca precum alunele. In cantitate mare, produce dureri de cap.

Istoric

Fagul are o istorie foarte veche, care ajunge pana in era tertiara. Numele este de origine greceasca - phagein - si inseamna "a manca", cu referire la fruct (jirul), care este comestibil. In Evul Mediu, despre puterea lui vindecatoare putem afla din scrierile calugaritei Hildegard von Bingen, care il descrie ca remediu impotriva febrei si a icterului de ficat (galbenare), dar si pentru vindecarea ranilor. Din pacate, astazi fagul "ca medicament" nu mai este utilizat oficial, in ciuda calitatilor sale recunoscute.

Efecte terapeutice principale

Scoarta: febrifug, antidiareic, tonic amar.
Lemnul: gudronul extras din lemn este folosit la tratarea bolilor de piele.
Cenusa de lemn: lesia obtinuta prin fierberea ei cu apa trateaza negii.
Mugurii: sunt recomandati in litiaza urinara.

Fagul in medicina populara

Statisticile au aratat un lucru extrem de interesant: in comparatie cu alti copaci, de pilda cu stejarul, fagul este lovit de trasnet de 54 de ori mai putin. Explicatia ar putea fi forma radacinii. Copacii cu radacina plana, ramificata si foarte intinsa atrag, se pare, mai rar fulgerele, decat cei cu radacina ascutita, infipta ca un par, adanc, in pamant. Iata principalele sale utilizari:

Uz intern

Diaree, dizenterie: decoct dintr-o lingurita de scoarta de fag maruntita la o cana de apa. Se beau doua cani pe zi.

Febra: decoct dintr-o lingurita de scoarta maruntita si doua linguri de scoarta proaspata, la o cana de apa. Se fierbe pana da in clocot. Se strecoara. Se bea intreaga cantitate, inghititura cu inghititura.

Litiaza urinara: infuzie din doua lingurite de muguri, peste care se toarna o cana de apa clocotita. Se lasa sa se infuzeze 15 minute. Se beau doua cani pe zi.

Urcior: aceeasi infuzie se foloseste in cataplasme aplicate pe pleoapa bolnava.

Uz extern

Reumatism: se fac bai de 15 minute cu fiertura de ramuri tinere si frunze de fag. Se toarna in apa din baie (37gr.C).

Rani:
se aplica pulbere de frunze uscate, peste care se leaga un pansament sterilizat;
se prepara o pasta de cenusa de lemn de fag, ulei de sunatoare si ceai de nalba. Se aplica pe abcese si rani.

Ezoterism

Fagul corespunde cu cifra 1 si cu planeta Saturn, cu ziua de sambata, cu metalul plumb, cu culorile negru si cenusiu.
Betisoarele din lemn de fag, taiate egal, erau folosite in oracolele celtilor. Pe fiecare bat erau gravate semne runice, dupa care erau asezate pe o tipsie de argint. Se intindea o panza alba, pe pamant sau pe o masa, si dupa rugaciunea pregatitoare, se scoteau unul dupa altul trei betisoare. Ordinea runelor extrase, semnificatia fiecareia dintre ele in parte, dar si relatia dintre ele alcatuiau mesajul general al oracolului.
Lemnul de fag era folosit si pentru fumigatii, de catre samanii siberieni.
In Romania: In aproape toate regiunile tarii, de Armindeni (inceputul primaverii) se pun la poarta sau la intrarea in casa frunze de fag, in speranta ca ocroteste casa de rele. In Oltenia, exista un intreg ritual legat de confectionarea sicriului pentru mort, din lemn de fag. Lemnul e adus din padure de cinci mesteri, iar pe durata confectionarii "tronului", trei bocitoare canta melodii ceremoniale.
In medicina magica romaneasca, din scoarta de fag se faceau discuri mici, de marimea buboaielor. Se aplicau pe ele o noapte, apoi se legau intr-o carpa si se aruncau in drum, ca sa ajunga la altul...

Terapie psihica

Fagul semnifica "rigoare". Ordoneaza si clarifica. Trezeste sentimente de securitate si stare de bine, instinctul matern si impresia de siguranta impotriva agresiunilor din exterior. Stie sa ne asculte. Daca simtiti dorinta sa comunicati cu un partener cu suflet tandru si intelegator, alegeti un fag. El simbolizeaza protectia,legaturile familiale, traditia, atasamentul, solidaritatea. Este un arbore rabdator, care ne ajuta sa ne eliberam energiile interioare blocate. Este un partener perfect pentru a ne reface energia inainte de a lua o decizie importanta. In perioada aceasta, cand fagul se pregateste sa intre in iernat, eliberat de obligatia de a-si hrani frunzele si fructele, energia lui este mai puternica ca niciodata. Daca il aveti la indemana, contemplati-i frumusetea si falnicia, apoi lipiti-va palmele si spatele de trunchiul lui. Rugati-l in gand sa va daruiasca o farama din energia sa, incercati s-o simtiti si s-o asimilati.
Efectul terapeutic asupra animalelor
Pasta preparata din cenusa de fag este foarte eficienta pentru vindecarea ranilor purulente. Jirul este un intaritor pentru toate speciile de pasari. Caprele si oile isi mentin sanatatea mancandu-l (amestecat in hrana obisnuita).

In bucatarie

Din aschiile de lemn de fag se poate prepara un otet foarte gustos. Se pun la macerat in vin.

Frunzele tinere se pot folosi pentru salate mixte sau in supe.

Jirul, curatat de coaja si macinat, se poate presa, pentru obtinerea unui ulei gustos si bogat in proteine. Dintr-un kilogram de jir se obtine circa o jumatate de litru de ulei (o cantitate apreciabila). Jirul poate fi consumat si crud (cu iaurt), prajit sau incorporat in paine. Intoxicatiile sunt foarte rare, si doar cand se consuma in cantitate mare.

In cosmetica

Cenusa de fag este folosita ca peeling pentru curatarea tenului. Are un efect usor antiinflamator si purificator. Odinioara, era utilizat ca baza pentru prepararea pastelor de dinti.

In gradina

Frunzele de fag pot fi imprastiate, toamna, pe sol, pentru a-l hrani.