Scenarii greviste si culturale

Rodica Culcer
1. Grevele care paralizeaza in acest moment Romania sunt banuite de manipulare politica. Cine credeti ca se afla in spatele lor: Psd-ul, interesat sa compromita guvernul, sau presedintele Basescu, pornit intr-o noua campanie de discreditare a premierului Tariceanu?

- Teoria potrivit careia Traian Basescu s-ar afla in spatele grevelor din ultimele saptamani a fost lansata de Institutul Social-Democrat Ovidiu Sincai, condus de Ion Iliescu. Este evident o versiune care convine Psd-ului, partid angajat intr-o sustinuta campanie menita sa-l discrediteze pe presedinte si sa determine o ruptura a Aliantei. Poate ca nu intamplator, Dan Voiculescu, liderul Pc si adversarul inversunat al lui Traian Basescu, a tinut sa-l atace pe seful statului cu prilejul tentativei acestuia din urma de a rezolva impasul negocierilor dintre guvern si sindicatele din invatamant. Substratul acuzatiilor de ipocrizie lansate de domnul Voiculescu era teoria ca presedintele intervine in conflictele sociale pentru a submina autoritatea primului ministru. Faptele il contrazic pe liderul Pc, de vreme ce Traian Basescu nu a incercat nici o clipa sa-l puna intr-o lumina defavorabila pe Calin Popescu Tariceanu, iar primul-ministru nu a fost deranjat de interventia presedintelui. Dimpotriva, potrivit unor surse demne de incredere, se pare ca premierul a salutat de fapt aceasta interventie. Oare cand a vizitat impreuna cu premierul satele moldovenesti devastate de inundatii, Traian Basescu a dorit sa-i submineze autoritatea lui Calin Popescu Tariceanu sau sa i-o consolideze, dupa momentele neplacute cauzate de unele replici prost percepute ale premierului in dialogul cu sinistratii din Banat? De altfel, ar trebui sa ne amintim ca aproape intotdeauna grevele din Romania postdecembrista au fost declansate mai putin ca urmare a initiativei maselor de sindicalisti si mai mult ca mijloc de presiune a liderilor de sindicat. Or, liderii de sindicat au devenit deja, de cativa ani, adevarati baroni, potentati ai tranzitiei. Inainte de a evalua legitimitatea miscarilor de protest, ar trebui poate studiate mai intai interesele de afaceri ale liderilor sindicali - cum ar fi, de pilda, edituri care tiparesc manuale la comanda ministerului educatiei. Reprezentanti ai ministerului se plang de faptul ca liderii sindicali au interese legate de sferele lor de influenta, cum ar fi, de pilda, numirea inspectorilor si directorilor. Este evident ca reformele initiate in invatamant nu le sunt pe plac. Din aceasta perspectiva, poate ca demisia ministrului Miclea, la scurt timp dupa demararea reformelor, nu a fost un gest de inalta responsabilitate politica.
Suspiciunile cele mai acute sunt insa cele legate de politizarea miscarilor sindicale. Si cum sa nu ai astfel de suspiciuni, cand stii ca fostul lider sindical de la Metrorex, Ion Radoi, este senator Psd? Pe de alta parte, interesele politice se impletesc cu cele de afaceri: domnul Radoi este si un prosper om de afaceri, erou al unor articole de presa care au aratat ca firmele sale au beneficiat de pe urma unor contracte controversate cu regia care administreaza metroul bucurestean. Cum sa nu ai suspiciuni legate de interesele politico-economice ale liderilor sindicali, cand stii ca presedintele Cnsrl-Fratia, Marius Petcu, este finul lui Miron Mitrea, iar vicepresedintele este Liviu Luca, patronul firmei Petromservice? Increngatura politico-economico-sindicala este stransa si functioneaza dupa propriile legi. Mai toate firele duc la Psd. Este greu, asadar, sa credem ca actualele greve sunt autentice miscari de protest si nu manevre prin care diferite grupuri de interese cu conotatii politice incearca sa exercite presiuni asupra guvernantilor actuali. Daca aceste grupuri reusesc sa mai si acrediteze ideea ca vinovata pentru tot haosul din invatamant si din transport este puterea, atunci chiar vor fi obtinut un succes nebanuit - si nemeritat.
2. O stire scurta, difuzata in trecere la televizor, ne informa ca visul de autonomie culturala al maghiarimii romane a fost amendat la Venetia. Dupa cum se stie, legea n-a fost inca votata. Cum a ajuns in Italia?
- Legea a ajuns in Italia in virtutea apartenentei Romaniei la Consiliul Europei. Comisia de la Venetia este un organism al acestui for european, care are drept obiect de activitate consolidarea democratiei si a statului de drept, precum si apararea drepturilor omului. In acest scop, Comisia de la Venetia, alcatuita din profesori universitari si magistrati de prestigiu international, avizeaza diferite proiecte de legi din perspectiva valorilor europene consacrate.
Nu este deci surprinzator ca proiectul de lege privind statutul minoritatilor a fost trimis spre analiza Comisiei de la Venetia. Amendamentele Comisiei limiteaza in spiritul legislatiei si practicii europene prerogativele organismelor de autonomie culturala pe care Udmr dorea sa le instituie prin proiectul sau de lege. Poate de aceea Udmr a incercat sa forteze votarea statutului minoritatilor, inainte de primirea amendamentelor Comisiei de la Venetia. Juristii Uniunii, experti in dreptul european, anticipau probabil o "punere la punct" din partea membrilor Comisiei. Manevra Udmr a esuat in ultimul moment la Senat, nu numai din cauza opozitiei Prm-Psd, ci si datorita retragerii unor senatori ai Aliantei.
Pentru ca Udmr face parte din coalitia de guvernare, statutul va trebui in cele din urma votat. Altfel echilibrul coalitiei, deja greu incercat, va fi puternic perturbat. De altfel, liderii coalitiei au hotarat sa reia procedura de dezbatere si de vot in Camera deputatilor. Singura deosebire este insa ca acum amendamentele Comisiei nu mai pot fi evitate: ele vor trebui incluse in varianta finala a legii, indiferent daca Udmr este sau nu de acord.