- In calitatea dvs. de observator in Parlamentul European, sunteti mai aproape ca noi de scandalul legii minoritatilor. E adevarat ce se spune, ca lobby-ul unguresc face presiuni de influentare, pentru ca Romania sa fie admisa in Comunitatea Europeana numai daca accepta noile amendamente legate de Statutul minoritatilor?
- Lobby-ul maghiar exista, asta nu este o noutate. Dar va exista si un lobby romanesc, asa ca aceasta confruntare politica va fi una cinstita. Legea minoritatilor nu este o conditie pentru aderarea Romaniei, ci doar o promisiune a guvernului roman, care trebuie respectata - dar, evident, fara a crea focare artificiale de tensiune in tara si fara a se da apa la moara unor exaltati care exista atat in minoritatea maghiara, cat si in majoritatea romaneasca.
- De ce isi creeaza Romania un lobby asa de tarziu?
- Problema Romaniei este ca, de multe ori, in multe locuri in care s-a vorbit despre ea, nu au existat si reprezentanti credibili ai ei, care sa poata sa ofere o replica. Din fericire, din septembrie a.c., acest lucru nu se mai intampla in Parlamentul European. Grupul nostru, de 35 de euro-observatori, dincolo de toate ironiile gratuite care se mai aud prin presa din partea celor care nu au habar care este menirea lor, isi face treaba foarte bine, si rezultatele se vor vedea in timp. In plus, sunt alte tari europene care nu pot vota pentru Romania ceea ce nu le-ar conveni sa fie votat pentru ele. Credeti-ma, in politica europeana actuala din Parlamentul European conteaza foarte mult principiul: "Ce tie nu-ti place nu incerca sa propui in cazul altuia".
- Credeti ca presiunea ungureasca legata de Statutul minoritatilor vizeaza, de fapt, desprinderea teritoriala a unor regiuni din Ardeal?
- Nu, ar fi o exagerare sa se creada acest lucru. Udmr a jucat la Bruxelles foarte fair: nu a cerut nici o clipa "autoguvernarea" Transilvaniei. Ceea ce face Ungaria este, in fond, legitim - din punctul lor de vedere si din punctul de vedere al relatiilor internationale. Asa este in politica: ei incearca sa profite de dorinta noastra de integrare, pentru a introduce in legislatia noastra cateva dorinte ale lor referitoare la minoritatea maghiara din Ardeal. In plus, ei cer mai mult decat stiu ca vor obtine. Asa este, de regula, in viata: trebuie sa ceri mult pentru a fi sigur ca vei obtine ceva.
- Sunteti initiatorul schimbarii unor termeni din proiectul minoritatilor. Este suficienta o astfel de modificare pentru a-l face conform cu Constitutia Romaniei?
- Da. Schimbarea de termeni, adica inlocuirea sintagmei "autoguvernare" cu "autonomie culturala" (pe care am propus-o aici, alaturi de colegii Nicolae Vlad Popa si Alexandru Mortun), este in spiritul legilor noastre. Termenul "autonomie" poate sa para periculos pentru unii romani, de aceea as vrea sa fac precizarea ca si acum, maghiarii din Romania se bucura de autonomie culturala: au presa si teatre in limba materna, au invatamant, legislatie etc. Deci nu facem decat sa statuam o stare de fapt, care nu este deloc periculoasa pentru textura de ansamblu a statului roman. Autoguvernarea, pe care noi am respins-o, ar fi cu totul altceva, putand conduce pana la idei de nuanta separatista. Sa speram ca votul final din Parlamentul Romaniei ne va da dreptate.