In Bucuresti s-au taiat un milion de copaci!

Niculae Radulescu-Dobrogea, presedintele organizatiei de protectie a mediului Eco-Civica, vorbeste despre crimele ecologice comise de mai-marii capitalei dambovitene.

"Zece mii de bucuresteni mor anual din cauza conditiilor de mediu, adica 27 de persoane pe zi"

- Sunteti un aparator impatimit al naturii. Este adevarat ca in Bucuresti s-au taiat in ultimii ani un milion de copaci?
- In Bucuresti s-au taiat un milion de copaci si inca alte 2 milioane in padurile din afara Capitalei. A ramas cam 25% din suprafata acoperita de arbori in 1989. S-a taiat fara mila, s-au facut case, banci, magazine, s-a betonat, s-au facut parcari, garaje, pe locul unde ar trebui sa fie arbori. Daca exista capitale mai putin verzi ca Bucurestiul, este numai pentru ca au o clima potr ivnica, cum este cazul Atenei. Nu e si cazul nostru, unde predomina clima temperata, care face ca atunci cand ploua, sa izbucneasca vegetatia peste tot. Bucurestiul este si cea mai poluata capitala europeana, cu praf, cu noxe, al caror singur antidot ar fi tot copacii. Ei au o energie electrostatica in frunze, care retine praful, zgomotul, vantul. Fara ei, bucuresteanul inghite cele 273 tone de praf pe km2 cat exista in Capitala. Tot taierea copacilor provoaca si tornadele de vant din ultima vreme. Cu toate astea, orice accident devine un pretext pentru o noua decapitare. De pilda, in urma accidentului nefericit de acum cateva saptamani, cand un plop a cazut peste un tanar - s-a hotarat sa se taie toti copacii de pe marginea strazilor.O nebunie! Noi am propus niste masuri reale pentru ca astfel de accidente sa nu se mai produca, solutii necostisitoare si ecologice: sa se radiografieze copacii prezumtiv periculosi si, eventual, sa se "plombeze cariile" din ei, sa se toaleteze ramurile, ca sa se reduca suprafata de contact cu vijeliile, sa se ancoreze unii arbori, sa se cartografieze aliniamentele stradale si sa se completeze lipsurile de copaci, asa cum se intampla in toate tarile civilizate din lume. Conform normelor urbanistice, trebuie plantat cate un arbore la fiecare patru locuri de parcare. Se pot introduce tuburi speciale la radacina copacilor, pentru a putea fi udati mai usor, si astfel sa se previna uscarea lor. O alta solutie de bun-simt este ca fiecare locusor verde, exceptand evident parcurile, sa fie dat in custodia riveranului, adica sa fie in ingrijirea celui care este mai aproape de el. Daca Asociatiile de locatari ar sti ca locul verde din fata blocului este al lor, prin lege, eu sunt absolut convins ca l-ar ingriji, ca oamenii l-ar imprejmui, si-ar planta flori, chiar legume sau cate un copacel.
- As vrea sa declinati autoritatea pe care o are Organizatia Eco-Civica, pentru ca stim cu totii ca in Romania ecologistii sunt vazuti ca niste visatori excentrici...
- Eco-Civica este de cativa ani reprezentata in Comisia de Avizare Tehnica de pe langa Agentiile Regionale si Locale de Protectie a Mediului - Bucuresti, dar suntem si participanti in Agentia de protectie a Mediului Ilfov. Asta inseamna ca facem parte din Comisia de Mediu care da sau nu unda verde proiectelor ce implica mediul in Bucuresti si imprejurimi. Din comisie mai fac parte Apa Nova, Apele Romane, institutiile sanitare, Pompierii si altii. O sa spuneti ca acesta este un pas inainte, si asa ar trebui sa fie. Din pacate, asa cum spuneti, ecologistii sunt, in continuare, vazuti ca niste visatori. Dar adevarul este de partea noastra. In vreme ce Occidentul, in care ne pregatim sa intram, a transformat ecologia intr-o adevarata religie, depunand un efort colosal pentru a salva ceea ce a mai ramas din natura de altadata, problemele mediului se afla la noi intr-o stare de agonie, gata sa-si dea obstescul sfarsit. Pentru mine, protectia mediului este un crez, o datorie fata de echilibrul si armonia naturii, dar, din pacate, administrarea protectiei mediului in Romania este facuta numai de atei. Nu stiu cum nu le pasa deloc, cand Institutul de Sanatate Publica a facut un studiu amanuntit prin care s-a stabilit indubitabil ca 10 000 de bucuresteni mor anual din cauza conditiilor de mediu, adica 27 de bucuresteni pe zi, o cifra care ar trebui sa sensibilizeze cea mai rece inima...

"Se gasesc mereu culoare pe langa lege"

- Sunteti un organ de decizie, investit cu puterea de-a spune: Nu! De ce nu o faceti?
- Asa ar trebui sa fie, dar, desi noi am respins de-a lungul timpului un numar mare de proiecte, ele au "gasit", totusi, culoarul acela pe langa lege si au fost puse in practica fara probleme. Iata doua exemple recente: Pe Dn1 s-au taiat aproape o mie de copaci, ca sa se mai faca o banda de rulare. Desi proiectul a fost respins de Agentia de Protectie a Mediului, sub presiunea politicului si cu acordul Primariei, s-a trecut peste respingerea noastra, ca si cand nici n-am fi existat. Asadar, cei o mie de copaci au fost taiati. Si daca nu s-a respectat decizia Agentiei de Protectie a Mediului, ar fi trebuit sa se respecte macar Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, conform careia, la un copac taiat cu aprobare, se planteaza altii patru, iar la unul taiat fara aprobare, se planteaza zece. Ei bine, nu s-a plantat nimic, iar acum pustiul se vede cu ochiul liber, la iesirea din Bucuresti. De fapt, absolut toate taierile din ultimii ani nu au avut nici o plantare in compensatie.
- Pe toate strazile Capitalei, copaci - adeseori chiar "istorici" - sunt taiati fara mila, sub pretexte penibile, ca fac prea multa umbra sau ca strica trotuarul. Cum se dau aprobarile de taieri?
- Se plateste o taxa derizorie si fiecare taie dupa bunul plac. Taxa aceea ar trebui sa se duca intr-un fond special de replantari, de reimpaduriri, dar ea intra la bugetul de stat si se evapora, pur si simplu. Mai ales ca majoritatea fondurilor pentru lucrari de genul largirilor de strazi vin din strainatate, si atunci putin le pasa. Grija cea mare este sa fie folosite aceste fonduri, pentru ca altfel banii trebuie dati inapoi, ceea ce s-a intamplat foarte des. Un alt doilea exemplu: in prezent, exista un proiect in curs de desfasurare, prin care se preconizeaza taierea a 550 de copaci de pe Soseaua Giurgiului, pentru ca aceasta sa se largeasca cu un metru, ca sa aiba loc camioanele. Un metru in conditiile cand exista si o sosea de centura! Sa nu mai spun ca pentru un asemenea proiect se muta si canalizarea, deci vor fi cheltuieli enorme. Ar fi mai ieftin sa se faca un drum suspendat sau unul subteran. Dar grozavia liberului arbitru abia urmeaza: in studiul de impact pentru acest proiect nu se mentioneaza taierea acestor 550 de copaci! Agentia de Mediu este in situatia in care nu are la ce sa spuna "nu", pentru ca dezastrul ecologic nu este mentionat in studiul de impact! Asa se lucreaza in Bucuresti!

Viceprimarul Razvan Murgeanu - gadele Bucurestilor

- Ati putea numi vinovatii acestor crime care omoara, dintr-o singura lovitura, si copacii, si oamenii?
- Vinovata este coruptia. Vinovate sunt Primariile, latifundiarii, imbogatitii de dupa 89, care cumpara tot ce vor, si in primul rand pe administratorii Capitalei. Spaga taie copacii. Foamea de bani. Sa va dau un mic exemplu: unul dintre principalii vinovati pentru multe abateri, de genul extinderii carciumilor in parcuri, este un domn Cristea, ruda cu viceprimarul Razvan Murgeanu, care este sef peste Administrarea lacurilor si parcurilor. Al lui este restaurantul din Cismigiu, care a ocupat tot debarcaderul, tot el da, fara mila si discernamant, aprobari pentru taierea copacilor. Am cel putin douazeci de cazuri de astfel de aprobari abuzive. Unul este chiar cunoscut, cel al Parcului Bordei, unde Costel Costanda a taiat aproape 200 de arbori, ca sa faca pe locul lor un cartier de vile de lux. Am castigat procesul impotriva lui, dar copacii tot s-au taiat. Avocatul lui? Nimeni altul decat Antonie Iorgovan! Ce mai poate un biet Ong sau o biata Administratie de Mediu sa faca, daca nici macar in conditiile astea nu are castig de cauza? Totusi, avem si reusite, precum salvarea Parcului Carol - cazul binecunoscut al Catedralei Neamului - sau al padurii Cretuleasa de langa Bucuresti. Acolo, un latifundiar dintre cei multi de la noi nu voia ca autostrada sa-i treaca pe pamant, si atunci a incercat sa taie padurea de langa casa. L-am oprit, chiar am primit o diploma de felicitare in acest caz. De ce cateodata se poate? Asta depinde numai de interese politice si economice, de gradul de coruptie. Sunt proiecte pentru care ei stiu clar ca nu se va obtine aprobare de la Comisia de Mediu, si atunci o ocolesc, spunand ca, de fapt, nu este nevoie de aprobare... Exista o lege clara prin care este interzis sa schimbi destinatia terenului, respectiv spatiul verde, dar ei o trec cu vederea de parca n-ar exista. Mai au o tehnica: lasa vreo doi, trei ani parcurile sa se distruga, nu le curata, accepta vagabondismul in ele, ca sa creeze un motiv pentru schimbarea destinatiei lor. Asa s-a intamplat cu Parcul Obor, care devenise atat de urat, incat lumea aproape ca s-a bucurat cand pe el a "inflorit" Primaria Sectorului 2. In Parcul Titan se vrea defrisarea a 12 ha de copaci pentru un supermarket! Acesta este un proces pe care noi l-am castigat deja in fata lui Plesca, acum a venit Negoita si o luam de la capat.

"Cred ca singura solutie este un partid ecologist puternic"

- Ce se poate face, inainte ca Bucurestiul sa devina o Hirosima, un pustiu atins de otrava mortii?
- Solutia ar fi existenta unui Partid Ecologist, dar un partid adevarat si puternic, nu ca cel care este astazi condus de Lificiu, un om care nu are pic de constiinta civica sau ecologica. Mai e speranta si in implicarea oamenilor. Daca ei ar iesi in strada, daca ar protesta mai des pentru salvarea naturii, lucrurile ar fi reconsiderate. Noi incercam mereu solutii si abordari noi, acum tocmai am inceput o colaborare cu Ordinul Arhitectilor, semnam impreuna un apel foarte bine intocmit si argumentat, pe care il trimitem Ministerului Mediului si primarului Videanu. Poate arhitectii au un cuvant mai greu decat ecologistii.