Un act rusinos fata de un mare arheolog - Prof. dr. Ioan Piso

Ion Longin Popescu
Fapte abominabile, sub "palaria" Ministerului Culturii. Un mare opozant al Proiectului Rosia Montana a fost destituit. Prof. dr. Ioan Piso - fost director al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca


"Ma aflu in conflict cu Ministerul Culturii din cauza proiectului Rosia Montana, caruia m-am impotrivit din rasputeri"

Ioan Piso este profesor la Universitatea din Cluj-Napoca. In 1990-1991, a predat istorie romana la Universitatea din Viena; a fost in trei randuri director de studii la Sorbona si face parte din numeroase organizatii stiintifice internationale. Este cel mai important specialist in istorie si arheologie romana din Transilvania si unul dintre cei mai apreciati din Europa. Recent, in urma sforilor trase de functionari ai Ministerului Culturii si Cultelor (Mcc), cunoscuti ca sustinatori vinovati ai proiectului de la Rosia Montana, Ioan Piso a fost destituit din functia detinuta vreme de opt ani la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei. Intelectual care n-a cunoscut decat nota zece, la toate examenele pe care le-a sustinut in viata, in tara si strainatate, de pe bancile scolii generale si pana in prezent, Piso a fost notat cu "7,41" de o comisie a Mcc, formata dintr-un arhitect, dintr-o functionara cu masteratul la Alba-Iulia si dintr-un coleg clujean, care a castigat bani grei de la Rosia Montana. Comparand cazul Piso cu cel al lui Mircea Angelescu, plagiator de profesie si sforar al ilegalitatilor arheologice de la Rosia Montana, ramai uluit de nedreptatea facuta profesorului clujean. In timp ce Angelescu, care a plagiat cu nerusinare o carte britanica, a fost pedepsit doar cu micsorarea salariului pe trei luni (dar nu pentru plagiat, ci pentru "neglijenta in serviciu"!), actualul ministru al Culturii, liberalul Adrian Iorgulescu - probabil cel mai "anonim" ministru de la Suzana Gadea incoace -, semneaza ordinul de destituire a unui mare savant cu spinarea verticala, aparator al patrimoniului pe care d-l ministru e gata sa-l dea prada exploziilor. Aceasta fiind scara valorilor, sa ne mai miram de soarta patrimoniului cultural al acestei tari?

"Nu sunt convins ca domnul ministru cunoaste toate dedesubturile afacerii"

- De cand si de ce sunteti in conflict cu Ministerul Culturii, domnule profesor?
- Din anul 2000, din cauza proiectului Rosia Montana, caruia m-am impotrivit din rasputeri. De atunci, lucrurile merg din rau in mai rau, si pentru institutia pe care am condus-o, si pentru mine. In data de 19 aprilie 2006, mi-a parvenit ordinul de demitere din functia de director general al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, semnat de domnul ministru Adrian Iorgulescu. Nu sunt convins ca domnul ministru cunoaste toate dedesubturile afacerii (in mod sigur nu le cunoaste, dar nici nu e interesat sa le cunoasca - n. red.) si oricum, lucrurile au ajuns atat de departe, incat ma simt dator sa dau explicatii publice.
- Ce a insemnat, din perspectiva unui istoric al perioadei romane, proiectul de la Rosia Montana ?
- Departe de mine gandul de a supune unei analize proiectul in totalitatea lui; pentru asta stau oricui la dispozitie constatarile Academiei Romane. Ajunge sa stabilim rostul slujitorilor culturii. Primul lucru care trebuie spus este ca Ministerul Culturii si Cultelor a dat certificatul de descarcare arheologica pe 1100 hectare, desi Rosia Montana se afla, conform Legii 5/2000, pe lista monumentelor de valoare exceptionala (din care a fost scoasa dupa modelul ceausist! - n. red.). In toamna anului 2000, cand s-a pus prima oara in discutie proiectul Rosia Montana, membrii Comisiei Nationale de Arheologie s-au declarat, cu o singura abtinere, impotriva proiectului, dar nu a fost redactat nici un protocol, iar hotararea nu a avut nici un efect. Vinovatul principal a fost Mircea Angelescu, secretar al Comisiei si slujbas al Ministerului, care a favorizat de la bun inceput firma canadiana (Gabriel Resources - Rmgc). In acel moment, legislatia ne permitea, nu numai teoretic, ci si in fapt, apararea Rosiei Montane si a oricarui monument aflat in pericol.

"Premiile Ministerului Culturii au fost mita institutionalizata"

- Dupa incheierea unui nefericit "parteneriat" dintre Ministerul Culturii (Mcc), Muzeul National de Istorie si firma canadiana, premiile Ministerului Culturii au fost "sponsorizate" de compania canadiana. Nu a fost un conflict de interese la mijloc?
- Premiile Mcc din 2002 si 2003 au fost acordate pe baza a ceea ce se poate numi cu multa bunavointa conflict de interese. Pe sleau spus, a fost vorba de mita institutionalizata. Pe de alta parte, ilegalitatile si aranjamentele au cunoscut o larga paleta de "solutii". Spre exemplu, un arheolog de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, Dana Mihai, a trecut in fruntea unei firme, "Dalem Consulting", creata de firma canadiana, pentru a conduce sapaturile de salvare, in conformitate cu interesele firmei canadiene. Sef al santierului arheologic a devenit unul dintre directorii Muzeului National de Istorie. Deoarece au inceput sa circule fel de fel de zvonuri, in anul 2003, firma "Dalem Consulting" a fost inlocuita de firma "Archaeo-Terra", in fruntea careia a fost pusa Corina Bors, de la Ministerul Culturii (!). In schimb, Dana Mihai a devenit director "stiintific" al Institutului National al Monumentelor Istorice. Iata deci o foarte interesanta rotatie a cadrelor!
- O rotatie care a cocotat in functii mari si alte personaje indoielnice ca Ioan Opris, Virgil Nitulescu, Mircea Angelescu, Paul Damian si altii. Ce s-a intamplat cu Cna?
- Comisia Nationala de Arheologie era singura care trebuia "domesticita". Astfel, in anul 2001, Cna a fost "remodelata" spre a corespunde intentiilor firmei canadiene. O parte dintre contestatarii proiectului minier (de pilda Horia Ciugudean, director al Muzeului Unirii din Alba-Iulia, si Ioana Bogdan Cataniciu, cercetatoare la Institutul de Arheologie si Istoria Artelor din Cluj-Napoca) au fost inlaturati, iar eu am fost scos din biroul Comisiei. Scaderea numarului membrilor Comisiei, de la 31 la 21, a fost o noua ocazie de a scapa de contestatari. De data aceasta, au fost inlaturati Mihai Irimia (Constanta), Nicolae Conovici (Bucuresti), Gheorghe Lazarovici (Cluj) si subsemnatul. In 2001 si in 2003, au fost numite conduceri docile, care s-au conformat deplin liniei ministerului. Dar daca si aceasta Comisie isi dadea aere de independenta? In consecinta, ministrul Razvan Theodorescu si ciracii sai elaboreaza Legea 462/2003, in care se prevede ca descarcarile arheologice sa fie date de Ministerul Culturii si Cultelor, "in urma consultarii Comisiei Nationale de Arheologie". Prin urmare, mediul academic a primit un rol consultativ, in timp ce deciziile privind patrimoniul national sunt luate de functionari ai Ministerului Culturii. In felul acesta s-a creat un mecanism necontrolabil (Cna plus Institutul National al Monumentelor Istorice, plus Mcc, plus Rmgc), care incalca spiritul legii patrimoniului si interesele tarii.


"In 2003, santierul la care lucrez de 30 de ani, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, nu a primit autorizatie de sapatura, iar functionari de la Mcc au pus politia din comuna sa ma fileze ca pe un infractor"

- Care au fost consecintele crearii acestei structuri mafiote?
- Prima consecinta a fost ca Institutul National al Monumentelor Istorice, condus de Dana Mihai, in loc sa le protejeze, a declasificat toate obiectivele arheologice de la Rosia Montana, pentru care Ministerul Culturii si Cultelor a dat certificatul de descarcare arheologica. In anii 2001 si 2002, a fost eliberata descarcarea de sarcina arheologica pentru 1100 de hectare, desi cercetate nu au fost decat 2,2 hectare, adica 2. In anul 2004, Ministerul Culturii si Cultelor a eliberat certificatul de descarcare arheologica pentru muntele Carnic, unul dintre cei patru munti care ar urma sa dispara la Rosia Montana. Aici, o echipa de cercetatori francezi descoperise 70 km de galerii, intre care 5 km de galerii romane, unice prin grandoarea si perfectiunea lor.
- Pentru pozitia dvs. incomoda, ati fost urmarit indeaproape. La un moment dat, si Sri-ul a intrat in acest joc murdar, acuzandu-va ca sunteti spion maghiar.
- La momentul respectiv, am dat publicitatii o scrisoare, in care am facut de ras conducerea Sri, in frunte cu eternul Radu Timofte. Mai putin cunoscut este urmatorul fapt: in 2003, santierul la care lucrez de 30 de ani, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, nu a primit autorizatie de sapatura, iar functionari de la Mcc au pus politia din comuna sa ma fileze ca pe un infractor si sa ma urmareasca daca nu cumva bag spaclul in pamant. In santierul deschis de mine, cu trei decenii in urma! Ce poate fi mai umilitor? In anul 2004, am depus marturie la Curtea de Apel Alba impotriva Ministerului Culturii, pentru anularea certificatelor ilegale de descarcare de sarcina arheologica pentru muntele Carnic si am castigat procesul. In semn de represalii, incepand din anul 2001, am fost inlaturat succesiv din biroul Comisiei Nationale de Arheologie, din Comisia insasi, din Comisia Nationala a Siturilor si Monumentelor, din fruntea Comisiei Siturilor si Monumentelor Transilvania Vest si din fruntea Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, pretextandu-se, de fiecare data, reorganizarea acestor institutii. Ii avertizez insa pe toti acesti domni care ar dori sa-mi inchida gura ca nu voi abandona lupta pentru salvarea Rosiei Montane. Poate se vor gasi pana la urma si politicieni luminati, care vor intelege ca sunt inconjurati de maestri in arta intoxicarii. Este oare firesc ca sub o conducere liberala, ale carei valori le impartasesc, un intelectual sa fie prigonit pentru delict de opinie? Eu am fost cercetat in ultimii ani de nenumarate comisii ale ministerului, doar-doar vor gasi ceva. Insa ma intreb: daca i-ar da cuiva prin gand sa cerceteze legaturile unor structuri ale Ministerului Culturii, cu afacerea Rosia Montana, oare ce-ar descoperi? Este aproape o regula ca un intelectual roman sa fie apreciat la el in tara, numai daca s-a exilat sau a raposat. Cum in viitorul apropiat nu am de gand sa fac nici una, nici alta, ma voi bate cu impostura si pentru demnitatea mea. Prin urmare, am dat Ministerul Culturii si Cultelor in judecata.
(Asteptam reactia cititorilor nostri, legata de actele mafiote din Mcc.)
Profesorului Ioan Piso ii puteti scrie la
e-mail: piso@mnit.museum.utcluj.ro