Petru Lificiu - Presedintele Partidului Ecologist Roman,
fost ministru al Mediului.
"La Rosia Montana va fi iadul pe pamant"
La sfarsitul anului 2002, intr-o interventie televizata, cand moderatorul l-a intrebat ce va face cand nu va mai fi ministru, Petru Lificiu, detinatorul portofoliului de la Mediu in guvernul Nastase, a raspuns: "Voi ajunge activist de mediu, asta e pasiunea mea". Tinandu-si promisiunea, doctorul in stiinte energetice Petru Lificiu este astazi presedintele Partidului Ecologist Roman (Per) si deputat independent, singurul "verde" din Parlamentul Romaniei. Avand o experienta de cinci ani lucrati ca inginer in Germania si luandu-si un doctorat pe o tema legata de sistemele de producere ecologica a caldurii, Lificiu este, intr-adevar, un "jucator" calificat in acest domeniu, si ar putea pune pe harta politicii romanesti, in sfarsit, un veritabil partid al verzilor. Daca tinem seama ca in Parlamentul European, circa 18% dintre deputati sunt verzi, viitorul unui astfel de partid in Romania pare asigurat. Sulfina Barbu insasi, daca va rezista ordinelor ierarhiei pediste si va refuza sa semneze acordul de mediu pentru compania de la Rosia Montana, va putea bate, maine-poimaine, cu un bagaj de simpatie urias, la usa Per. Si doamna ministru are calificari superioare in domeniul mediului, in cadrul unor burse si grant-uri internationale, asa ca va fi oricand nevoie de experienta si cunostintele domniei sale. Dar, desigur, numai cu conditia sa respinga proiectul minier contra caruia Per-ul duce astazi o batalie sustinuta, prin toate cele 40 de filiale judetene ale sale, trimitand circa 4000 de scrisori prin care cer respingerea studiului de impact asupra mediului al proiectului de la Rosia Montana.
Pentru sesiunea parlamentara din aceasta toamna, singurul deputat care poarta mesajul ecologistilor, Petru Lificiu, isi pregateste interventiile si propunerile legislative pe care le va inainta deindata comisiilor de specialitate. Cand e vorba de Rosia Montana, Lificiu crede ca va avea o majoritate confortabila, care va vota in favoarea proiectului de lege privind interzicerea exploatarilor miniere cu cianuri, dupa modelul Cehiei.
"Nu m-am lasat influentat si n-am plecat niciodata urechea la soaptele lui Frank Timis"
- V-am criticat de cateva ori, domnule ministru, pentru ca mi s-a parut ca aveati tendinta de a pleca urechea la soaptele lui Frank Timis, personajul nefast care a "implementat" ideea mineritului cu cianuri in Muntii Apuseni. Tot dvs. ati lansat, in Aula Academiei, ideea de a lasa compania Rmgc sa lucreze sase luni, dupa care sa opreasca totul si sa refaca mediul distrus. Credeati ca e posibil asa ceva?
- Atunci asa credeam, nu avusesem timp sa cunosc mai bine situatia. Dupa ce am fost numit in functie, problemele de mediu ale Romaniei m-au asaltat rapid, nu-mi imaginam ca voi fi supus atator "sageti" dintr-o data. Din partea Rosiei Montane, tot felul de grupuri si indivizi mi-au luat cu asalt biroul, incercand sa ma convinga de importanta proiectului lor. Inclusiv de la sindicate, veneau la mine si spuneau: "Va rugam foarte mult sa lasati proiectul de la Rosia Montana in pace!". Nu m-am lasat influentat si n-am plecat niciodata urechea la soaptele lui Frank Timis! Imi amintesc ca l-am cunoscut cand a venit la minister in audienta. Tinandu-mi calea pe hol, s-a aplecat la urechea mea, parand ca vrea sa-mi spuna ceva confidential. Zicea ceva despre cat de fantastic este proiectul lui minier, dar nu l-am lasat sa termine. Am strigat: "Domnule, aici nu se vorbeste in soapta! Sa vina secretarii de stat!". Numai dupa ce au venit colegii mei i-am dat cuvantul, sa-si prezinte proiectul "exceptional". Mai tarziu, s-a intamplat un lucru pe care presa nu l-a cunoscut: primul ministru Adrian Nastase mi-a cerut sa fac o analiza profunda a proiectului si sa prezint propuneri. De atunci dateaza cele patru propuneri care, practic, au intarziat in mod inteligent proiectul de la Rosia.
"In realitate, pe investitorii canadieni nu-i doare saracia din Rosia, si nici somajul local, obsesia lor e sa scoata aurul si sa-l duca in banci straine, cat mai repede cu putinta"
- Sunt curios, domnule Lificiu, cat de consistente sunt acele propuneri cu care ati tinut in loc tavalugul starnit de Radu Berceanu et comp., si preluat din zbor de Dan Ioan Popescu si camarila lui...
- In primul rand, am propus ca Raportul la studiul de impact asupra mediului sa fie analizat de cei mai buni specialisti romani, recunoscuti pe plan mondial, in urmatoarele domenii: minerit, ecologie, economie, arheologie, sociologie si altele. Am pus conditia ca raportul sa fie facut public. Punctul doi: am cerut ca Raportul de evaluare a studiului de impact si Proiectul in sine sa fie analizate, la cererea Ministerului Mediului, de un grup de experti straini din tari cu experienta in mineritul de aur prin cariere deschise si flotatie cu cianuri. I-am contactat pe acei experti, vreo 10-15, din Canada, Australia, Indonezia, Peru, Noua Zeelanda, Japonia si din tarile riverane: Ungaria, Bulgaria, Ucraina. Toti au fost de acord sa lucreze pentru noi. Desigur, si raportul lor urma sa fie facut public. Punctul trei: am propus ca Proiectul si Studiul de evaluare a impactului asupra mediului sa fie analizat de Parlament, prin cel putin trei comisii de specialitate: Industrie, Administratie publica si Juridica. Rezultatele urmau sa fie supuse dezbaterilor parlamentare si sa fie facute publice. In fine, punctul patru: Acordul de mediu sa nu fie emis in nici un caz de un minister, si nici de guvern! Fiind vorba de rezervele strategice ale unui stat, numai Parlamentul poate sa se pronunte in aceasta chestiune. Nastase m-a sprijinit si a declarat public ca proiectul de la Rosia Montana nu este o prioritate pentru Romania. Din acea clipa, am inceput efectiv lupta impotriva acestui proiect si am declarat in presa urmatoarele: "La Rosia Montana va fi iadul pe pamant".
- Intr-adevar, cele patru propuneri sunt remarcabile. Din nefericire, nu s-a tinut si nu se tine seama de nici una dintre ele. Ce fel de presiuni a mai exercitat compania Rmgc asupra dvs.?
- Compania nu exercita presiuni in intelesul clasic al cuvantului. Compania are un mod foarte abil si perfid de a manipula si institutii, si personalitati, si responsabili, si opinie publica. Cel putin in reclama care a aparut recent pe patru posturi de televiziune, a atins un record mondial de perfidie. Cunosc un profesor de psihologie sociala din Galati, care preda aceasta reclama la scoala, ca model de manipulare a opiniei publice. Sa dam doar exemplul cu "saracia" Rosiei Montane, asupra careia se insista in spotul publicitar respectiv. Pai, daca e vorba de saracie, sa incepem cu judetul Botosani, unde exista 79 de comune mai sarace decat Rosia! In realitate, pe investitorii canadieni nu-i doare saracia din Rosia, si nici somajul local, obsesia lor e sa scoata aurul si sa-l duca in banci straine cat mai repede cu putinta.
"Studiul de impact este ilegal. Sunt incalcate din capul locului
directivele europene care acorda prioritate prevenirii, nu refacerii.
De ce sa distrugi, cand poti preveni?"
- Care sunt principalele critici pe care le aduceti studiului de impact asupra mediului, acum, dupa incheierea dezbaterilor publice?
- Am spus-o inca de la inceput: Studiul de impact este ilegal. Conform practicilor mondiale, orice studiu de acest tip trebuie semnat de o firma autorizata si agreata de Ministerul Mediului. In realitate, 39 de volume din studiul de la Rosia Montana sunt nesemnate. Deci, studiul a fost facut de compania Rmgc (!) prin juxtapunere de texte in propriul interes, cumparate de la 40 de experti, al caror nume este trecut undeva, la gramada. Pe de alta parte, studiul nu are credibilitate, abundand in generalitati, in trimiteri la "figuri" care nu exista, in priviri din avion asupra celor mai delicate dintre teme, in confuzii. Cand se vorbeste, spre exemplu, de masuri pentru conservarea naturii, autorul prezinta definitii copilaresti pentru rezervatiile naturale si parcurile nationale, inventand un nou tip de rezervatie: "rezervatia de vanatoare"! Pentru a mari numarul de pagini, sunt introduse anexe inutile, de umplutura, cum este Anexa 1: "Legislatie nationala si conventii internationale relevante pe biodiversitate". Culmea cinismului, pentru a face o buna impresie, compania promite ca va finanta, la final, reintroducerea speciilor de pasari, rapitoare, pesti etc., in cazul in care repopularea naturala va fi greu de realizat. Sunt incalcate din capul locului directivele europene care acorda prioritate prevenirii, nu refacerii. De ce sa distrugi, cand poti preveni?
- In ce consta acum, la inceputul toamnei, activitatea parlamentara a singurului deputat ecologist din Parlamentul Romaniei?
- Ma voi grabi sa depun un proiect de lege de interzicere a exploatarilor miniere cu cianuri, dupa modelul aplicat in Republica Ceha. Stiu ca si alti colegi au de gand sa inainteze o astfel de propunere legislativa, ma gandesc la liberalul Tiberiu Barbuletiu si la social-democrata Daciana Sarbu. Ne vom consulta colegial, pentru a inainta cel mai cuprinzator proiect, dupa ce vom culege toate informatiile de la colegii parlamentari din Praga. Exista la Atena o sentinta a Curtii Supreme care interzice un proiect similar celui din Apuseni. Exista o astfel de sentinta si la Ankara. In Bulgaria, ministrul Mediului a respins proiectul aurifer din Muntii Rodopi. De ce sa fie Romania singura tara din zona care sa inghita, cu ac cu tot, cum se intampla la pescuit, momeala unor smecheri care ne cred lipsiti de inteligenta, eventual abia cazuti din copac?
- Ce s-ar intampla daca viitoarea dv. colega de partid, doamna Sulfina Barbu, va emite Acordul de Mediu, in ciuda uriasei opozitii care exista?
- In primul rand, nu ar mai avea nici o sansa sa vina la Per. Glumesc, desigur. Noi o avertizam asupra pierderilor majore de mediu, sociale, culturale, economice si de imagine externa pe care le va avea Romania. O avertizam asupra veniturilor neinsemnate obtinute de statul roman, in conditiile in care altii se vor imbogati rapid. Ii atragem atentia sa actioneze acum, cat proiectul se mai poate opri cu niste avocati buni, si nu cand va fi prea tarziu.
- Ce mesaj ii transmiteti, ca de la ecologist la ecologist, doamnei ministru, pe umerii careia atarna o grea hotarare?
- Va marturisesc ca n-as vrea sa fiu in locul dansei in aceste zile. Sunt convins ca doamna ministru, care este mama si are o fetita, nu-si va da acordul pentru distrugerea Rosiei. Altminteri, peste 16 ani, copila ei o va-ntreba: "Mama, tu erai acolo cand s-a semnat dezastrul de la Rosia Montana? Prietenii imi spun ca tu l-ai semnat... E adevarat?".
Domnului Petru Lificiu ii puteti scrie la e-mail: petrulificiu@yahoo.com