Anca Sigartau

Alice Manoiu
Teatru. O intrebare, un raspuns

"Vacanta mea? La domiciliu. Unde sa pleci cu copiii si menajeria din curte?"

- In timp ce lumea alearga sa se racoreasca la munte sau la mare, alergi si tu, dar intre Sibiu si Bucuresti, la repetitii si la spectacole. Ai adaptat stilul stagiunii non-stop din alte tari?

-De trei veri n-am mai plecat in vacanta. Unde sa mergi cu trei copii, cu catel si purcel? Relaxarea noastra e acasa, in "curtea cu miracole". Cine ne-ar gazdui cu toata menajeria? Cu Blacky, fidelul nostru bodigard; cu porcusorul de Guineea si iepurila de Bucuresti, cu motaneii de Dambovita, Kiki si Jelix, si pestisorii exotici din acvariile baietilor mei, Tudor si Iosif. Ne-ar trebui o arca a lui Noe, ca sa pornim intr-o calatorie. Si o finantare divina, pentru ca altfel... Asa, dam cu totii cate o raita placuta prin Herastrau si ne plimbam cu vaporasul. Apoi, eu ma asez la volanul Renault-ului meu albastru si ma trezesc relaxata, in cateva ore, la Sibiu, unde repet intr-un spectacol incantator. O comedie-poetica, scrisa de GarIia Lorca, intitulata Minunata pantofareasa, pentru care tot el a compus si muzica. Da, mai compunea uneori, la inceputul carierei, cand prietenul si colaboratorul lui de atunci, Bunuel, ii cerea sa scrie muzica pentru un film ori un spectacol. Intalnirea mea cu piesa lui Lorca a fost o dragoste la prima vedere. E un text minunat, cu multa poezie, izvorata nu doar din cuvinte si personaje, ci si din muzica si dans. Imi doream mult sa cant si sa dansez - iar pantofareasa cea minunata imi ofera acum prilejul. Arcub-ul a preluat proiectul meu si-l finanteaza impreuna cu Consiliul de Cultura al Primariei din Sibiu. Fara sprijinul lor, al domnului Dragos Pandele, de la Consiliul de cultura, un mare iubitor al teatrului, Minunata pantofareasa n-ar putea vedea luminile rampei. Ar fi fost mare pacat, si pentru ea - o eroina tonica si vesela, in ciuda greutatilor din viata ei, si pentru mine, care o interpretez, si pentru publicul care sper s-o primeasca tot cu bucurie. E lucrarea mea de masterat in regie si inseamna mult sa izbandesc. De cantat nu am mai cantat o partitura intreaga de cand m-a luat d-na Catalina Buzoianu s-o interpretez pe Ioana Darc, in oratoriul lui Honnegger. Abia terminasem liceul de muzica (pianul) si intrasem la Iatc, cand mi s-a oferit marea sansa sa apar la Ateneul Roman, interpretand o partitura foarte grea si jucand alaturi de un as in materie de teatru, Ion Caramitru. Doamne, cati ani au trecut de atunci, dar inima mea pastreaza aceleasi emotii ca la inceput. Am mai cantat si de curand, o romanta ruseasca, in piesa lui Visniec, Richard al 3-lea nu se mai face - in regia doamnei Catalina Buzoianu. Dar am acum si o alta ocazie fericita: aceea de a fi compus muzica unui spectacol pentru copii sub trei ani, Baloane colorate. O feerie muzicala ce-i aduce pe scena si pe cei mai mititei spectatori. Veniti si dvs. cu nepoteii, la Teatrul "Ion Creanga", pentru ca noi jucam si in timp de vara, o data pe saptamana.