Comedia cu "Mari romani"

Bogdan Lupescu
Indelungata si mult trambitata campanie a Marilor Romani, promovata pe Tvr, s-a terminat brusc, intr-o seara mohorata de sfarsit de toamna.

Marea "finala"...

Stefan cel Mare a iesit invingator. Confeti din belsug peste toata lumea, ca-n finalurile concursurilor ordinare, gen "Big Brother" sau "Dansez pentru tine". Si gata. Nimic inaltator. "Show"-ul Mari Romani s-a sfarsit. De fapt, nici macar show n-a fost. "Simplu divertisment", cum s-au disculpat organizatorii. Adevaratele spectacole de divertisment se pricep macar la un singur lucru: sa te emotioneze. Aici n-a fost pic de emotie. Nimic care te-ar putea face sa simti, in acel moment, ca prin povestea acestui "cel mai mare" devii si tu mandru, macar un pic, ca esti roman intre romani. Sa traiesti macar pentru o clipa fiorul acela ciudat, pe care-l simt americanii si francezii, si cati altii, cand e vorba de tara lor. Or, scopul declarat al acestei uriase campanii nationale chiar asta era, citez: "Sa creeze cea mai puternica si mai relevanta competitie a valorii, in urma careia Romania il va recunoaste pe acel om care contribuie prin numele sau la identitatea ta de roman, aici si oriunde in lume. In perspectiva intrarii intr-o uniune a valorilor europene, Tvr isi doreste, prin aceasta campanie, sa devina forum-ul dezbaterii despre valoare si identitate nationala, spatiul in care, timp de 6 luni, mentalul colectiv al romanilor sa se cunoasca si sa se recunoasca in personalitatile-simbol ale Marilor romani!". Un tel formulat cat se poate de clar, dar ratat integral. Transformat in batjocura. Pentru asta s-a sporovait atata, vreme de sase luni de zile? Pentru asta s-au cheltuit peste un milion de euro din banii publici? Din banii nostri, ai tuturor privitorilor la televizor. Pentru asta s-au realizat, tot cu bugete impresionante, cele zece filme despre marii finalisti? Sincer va intreb: v-a facut Televiziunea Romana, macar o data in aceasta jumatate de an, sa simtiti emotia mandriei ca traiti in aceasta tara? Sa va redefiniti "imaginea" Romaniei, atat de umflata in anii comunismului si de batjocorita mai apoi? Dar filmele dedicate marilor finalisti? Un fel de "glumite", de experimente sterile, daca nu imbecile. Reamintiti-vi-l pe Andrei Gheorghe, in tricoul lui rosu provocator, "sustinandu-l" pe Eminescu. Varat intr-o cada de baie, improscand isteric cu apa camerele de luat vederi si zbierand spre noi ca asa facea si Eminescu cand era nebun. Sau pe simpaticul realizator radio Vlad Craioveanu, strasnic ferecat intr-o armura de fier, tavalindu-se prin glod, intruchipandu-l astfel pe Stefan cel Mare si Sfant... Titani ai istoriei si culturii nationale, conceputi de Televiziunea romana in stilul "trendy", mai "fancy", mai "tineresti", mai dupa moda europeana de azi. Asta a fost, se pare, "directiva" oficiala data de Tvr catre toti realizatorii filmelor: sa-i prezinte pe marii romani "putin altfel". Altfel decat imaginea prafuita, indoctrinata si "mitizata" a manualelor de odinioara. Ceea ce-am vazut insa in aceste filme, trecand peste micile glumade si giumbuslucuri ale protagonistilor, nu e deloc "diferit". Mergand "pe urmele" marilor romani, cei care-i "sustineau" citeau de pe foaie sau de pe laptop (sic!) sau spuneau aceleasi discursuri invechite tip referat, cu care ne-am obisnuit de decenii. Vorbeau despre date si documente, mai mult decat despre eroii in cauza, despre-o istorie conventionala, rece, moarta, de arhivari sterpi. Nici unul, cred, n-a reusit sa reinvie macar putin din spiritul acestor mari oameni ai istoriei noastre. Sa te faca "sa-i vezi", sa-i intelegi, sa-i simti in adevarata lor maretie. Absolut nici unul.
Oricum, oamenii au votat. Pana la urma, graul s-a cernut de neghina. Ne-am bucurat ca printre primii zece n-au fost alesi manelisti, afaceristi indoielnici si, slava Domnului, nici Ceausescu, desi clasamentul final n-are cum sa fie reprezentativ pentru intreaga populatie romaneasca (s-au exprimat 400.000 de oameni din cei 20 de milioane, votand aleator, fara a fi macar esantionati), desi alegerea a fost grosiera si haotica, punandu-se la gramada genii ale culturii noastre cu fotbalisti de azi sau cantarete de bodega. Pana la urma, astea au fost "regulile" jocului: sa-si exprime parerea cine vrea, cine "simte nevoia". Romanii au facut-o. Au facut-o cat se poate de normal, de responsabil cu putinta. Cu nici unul dintre cei zece n-are cum sa ne fie rusine. Sunt, poate, cu adevarat "cei mai mari". Uriasi. A fost ales castigator Stefan cel Mare. Peste tot in tarile civilizate, unde s-au facut recent asemenea concursuri, lumea a optat tot pentru conducatori. Pentru oameni puternici, pentru mari lideri politici ce-au facut istorie. Americanii l-au ales pe Reagan. Englezii pe Churchill. Francezii pe de Gaulle. Germanii pe cancelarul Adenauer, care i-a devansat mult pe Bach, Goethe sau Einstein. Asa arata lumea acum. Astfel ii sunt gusturile. Pana la urma, Romania a dovedit prin emisiunea asta ca este o tara normala, mult mai "europeana" decat ar crede Televiziunea romana (postul national!). O tara in care adevaratele valori incep sa reintre, incet-incet, firesc, in matca lor. Doar televiziunile, show-man-ii, moderatorii, cei care se straduiesc sa formeze gusturile si opiniile oamenilor in tara asta, doar ei au cam ramas putin in urma.