Lupta pentru Rosia Montana se muta in Europa!

Ion Longin Popescu
Gyula Hegyi - Membru al Parlamentului European

"Ungaria poate duce cazul Rosia Montana la Curtea Europeana de Justitie de la Luxemburg"

Este al saselea an de cand "Formula As" pune in fata publicului, prin reportaje de la fata locului si interviuri cu personalitati romane si straine, adevarul necosmetizat despre proiectul minier de la Rosia Montana (respins deja de 97% (!) din populatia Romaniei - potrivit site-ului www.cdep.ro). Daca autoritatile statului roman, corupte sau ignorante, au refuzat sa tulbure viesparul de interese din Apuseni, nu acelasi lucru s-a intamplat cu membrii Parlamentului European si ai Comisiei Europene, cu organizatiile si organismele internationale pentru protectia mediului si a monumentelor. Gratie interventiilor lor, Rosia Montana a ajuns cel mai cunoscut nume romanesc de pe mapamond. De aceea, din clipa in care Romania a devenit cu acte in regula membru Ue, lupta pentru salvarea celebrei asezari se muta in Europa, la o scara mult mai inalta si, speram, cu o eficienta sporita. De ceea ce s-au temut mai mult directorii companiei "Gabriel Resources" n-au scapat: intrarea Romaniei in Ue i-a gasit fara aprobarile atat de ravnite. Speram ca procedurile vor intra de acum incolo pe fagasul legalitatii, mai ales ca avertismentele venite de la Bruxelles nu sunt compatibile cu smecheriile dambovitene. Chiar daca si in capitala Europei Unite se gasesc oficiali "ingenuncheati" de lobby-ul companiei Rmgc, in majoritatea cazurilor, acestia sunt onesti si lucizi, dispusi sa se implice in oprirea proiectului din Apuseni - teritoriu aflat de acum, intr-un fel, sub jurisdictia Ue. Printre ei, se afla si deputatul socialist ungar Gyula Hegyi, unul dintre cei mai activi membri ai Parlamentului European. Domnia sa ne-a acordat un interviu in exclusivitate.

"Cand organizatiile ecologiste au ridicat
pentru prima data problema Rosiei Montane,
publicul ungar a reactionat destul de nervos"


- Cat de informati sunt locuitorii Ungariei despre proiectul de la Rosia Montana? De ce credeti ca se tem ei cel mai mult?
- Dupa accidentul cu cianuri de la Baia Mare, din anul 2000, cand a fost omorata viata din Tisa, ungurii au devenit mult mai sensibili la subiectele de mediu. Pentru ei, Tisa nu este numai un rau, ci si un simbol stravechi al naturii virgine. De aceea, cand organizatiile ecologiste au ridicat pentru prima data problema Rosiei Montane, publicul ungar a reactionat destul de nervos. Oamenii se tem, realmente, de o noua poluare cu cianuri, venind de la o investitie de patruzeci de ori mai mare decat cea de la Baia Mare. Desigur, inainte de toate, Rosia Montana este o problema a romanilor, ce va fi rezolvata de guvernul de la Bucuresti, nu de cel de la Budapesta. Insa mi-am propus sa ajut ong-urile si societatea civila, oamenii de stiinta si oamenii obisnuiti din Romania, sa-si salveze frumoasa lor natura.
- Ministerul Mediului de la Bucuresti n-a publicat nici pana azi situatia contestatiilor proiectului Rosia Montana, trimise vara trecuta de publicul roman. Am putea afla macar cate contestatii au fost trimise de catre publicul din Ungaria?
- Aproximativ sase mii de intrebari au fost trimise companiei "Gabriel" de catre organizatiile si publicul din Romania si Ungaria. Dintre ele, numai Greenpeace a trimis 60. Fara exceptie, compania canadiana trebuie sa raspunda la toate aceste intrebari, in detaliu. Pe de alta parte, as aminti ca, numai intr-o luna, organizatiile ungare au colectat peste 12.000 de contestatii ale proiectului. Am fost primul care a semnat, cu ocazia unui festival de rock din Budapesta. La randul lor, Ministerul Mediului din Ungaria, impreuna cu organizatiile de mediu Friends of the Earth Hungary, Protect the Future, Greenpeace si altele au trimis la Bucuresti, in cadrul mecanismului european Espoo, 122 de intrebari privind Studiul de Impact asupra Mediului prezentat de Rmgc. La toate acestea, noi asteptam cu nerabdare raspunsuri serioase si bine documentate, la nivelul exigentelor celor care le-au pus.

"Eventuala permisiune acordata de guvernul roman
nu ar fi deloc in concordanta cu legislatia europeana
privind studiul de impact asupra mediului"


- Multi romani spera ca, dupa aderarea la Ue, proiecte precum cel de la Rosia Montana vor deveni inacceptabile. Credeti ca-si va lua in serios Comisia Europeana rolul sau de monitorizare a aplicarii legilor pe teritoriul noilor membri?
- Le-am pus patru intrebari comisarilor Comisiei Europene, dorind sa aflu daca exista vreun conflict intre investitii precum cea de la Rosia Montana si unele legi ale Ue. Comisarul pentru Mediu, Stavros Dimas, a raspuns ca este de competenta autoritatilor romane sa evalueze studiul de impact asupra mediului (Sim), pentru a decide daca eventuala autorizare a proiectului Rmgc va corespunde sau nu directivelor Ue si legilor europene in general. Intre timp, Romania a devenit insa membru al Ue si Comisia Europeana poate sa intervina in clipa in care exista cea mai mica dovada ca aprobarile nu corespund vreunei directive. De fapt, Comisia a insistat, in toate dialogurile sale cu autoritatile romane, ca nu va accepta nici o abatere de la legile comunitare, in cazul Rosia Montana.
-V-as propune sa vorbiti mai putin diplomatic: ce anume v-a spus exact comisarul european pentru mediu, Stavros Dimas, in cursul convorbirii pe care ati avut-o recent cu domnia sa?
- Referitor la discutia pe care am avut-o cu domnul comisar, am inteles de la domnia sa ca eventuala permisiune acordata de guvernul roman proiectului de la Rosia Montana nu ar fi deloc in concordanta cu legislatia europeana privind studiul de impact asupra mediului.

"Cred ca vom acoperi lobby-ul agresiv al "Gabriel Resources"
prin argumentele noastre culturale, sociale si de mediu,
astfel incat sa salvam Rosia Montana asa cum o cunoastem azi"


- Cazul Rosia Montana a devenit un test prin care vom evalua daca exista un pic de onestitate in spatele discursului Ue privind democratia, puterea societatii civile, transparenta si aplicarea legii. Ce le puteti spune romanilor, domnule deputat?
- Legile Ue trebuie implementate de ministrii romani si aplicate de autoritatile din Romania, fiindca Ue singura nu poate rezolva problema. Totusi, dupa aderare, legislatia Ue devine un instrument pretios pentru societatea civila, pentru fiecare cetatean roman, pentru fiecare ziar si post de televiziune, daca doresc sa intareasca democratia, transparenta si aplicarea legii.
- "Gabriel Resources" lucreaza cu firme de lobby chiar la Bruxelles. Misiunea Canadei pe langa Ue a aranjat, la randul ei, intalniri de nivel inalt ale directorilor companiei cu parlamentari si comisari europeni. Cat de puternic este acest lobby? Inseamna oare ca, in realitate, marile companii sunt mai ascultate de catre politicienii europeni decat vocea societatii civile?
- Cred ca vom acoperi lobby-ul agresiv al "Gabriel Resources" prin argumentele noastre culturale, sociale si de mediu, astfel incat sa salvam Rosia Montana asa cum o cunoastem azi.
- A incercat "Gabriel Resources" sau cineva din firmele lor de lobby sa va contacteze, pentru a va explica "povestea lor adevarata" despre Rosia Montana?
- Nu m-am intalnit cu reprezentanti ai companiei, am primit doar raspunsul lor la conferinta noastra de presa de la Bruxelles. Am vazut, de asemenea, reclamele lor in cateva ziare internationale, potrivit carora asa-zisii "copii saraci din Rosia Montana" sustin proiectul aurifer. Incerc sa mi-i imaginez pe acesti sarmani copii redactand, trimitand si platind o intreaga pagina de reclama la unul din cele mai mari ziare britanice... E ridicol si condamnabil sa manipulezi naivitatea unor copii, cum se intampla in aceste reclame.

"Ministrul Sulfina Barbu a afirmat ca statul roman,
nu compania "Gabriel", va plati cei peste 2 miliarde
de dolari - cat va costa refacerea mediului la Rosia Montana"


- Dupa cum actioneaza, prin strecurarea pe usa din dos a unui "Yes" tacut pentru proiect, autoritatile romane par a nu fi invatat nimic din experienta de la Baia Mare. Cum comentati?
- Desi accidente miniere au loc la intervale regulate in Romania, autoritatile inca nu au capacitatea de a reactiona la accidente, de a le evita si de a detine controlul sigurantei miniere. Atunci, ma intreb cum de se gandesc acestea sa acorde permisul de mediu unui proiect cum n-a mai fost vreodata in Carpati, Balkani si Alpi la un loc?! "Gabriel Resources" confirma pe fata, prin Studiul de Impact, ca intentioneaza sa externalizeze toate costurile majore de mediu, aruncandu-le pe spinarea comunitatii locale si a statului. Doamna ministru Sulfina Barbu nu parea deranjata de aceasta perspectiva dezolanta, afirmand ca statul roman va plati fara probleme cei peste 2 miliarde de dolari - cat va costa refacerea mediului la Rosia Montana. Nu pot intelege logica aceasta, a transferarii catre generatiile viitoare a raspunderii pentru faptele noastre. Cum sa dai lumina verde unei catastrofe?

"Organizatiile de mediu din Ungaria si Romania
vor face tot ce le sta in putere pentru ca oribilul
proiect de la Rosia Montana sa nu devina vreodata realitate"


- Cata vreme Ce nu va interveni ferm, Bucurestiul va oferi surprize amare Bruxelles-ului in aceasta privinta. Incalcarea directivelor de mediu ar fi doar cea mai neinsemnata...
- Potrivit expertului Herwig Schuster de la Greenpeace, la Rosia Montana, pe langa o serie de directive privind mediul, sunt violate chiar si drepturile omului. Cu toate acestea, guvernul roman isi continua seria aprobarilor tacite. Se pare ca argumentele specialistilor de la Academia Romana si Greenpeace nu valoreaza prea mult pentru guvernul dv. Nu-l impresioneaza nici macar constatarea ca proiectul este in contradictie cu Directiva privind apele subterane si cu Directiva privind deseurile miniere.
- Circula zvonuri potrivit carora, indiferent de opozitia Ungariei, guvernul roman va da lumina verde proiectului de la Rosia Montana. Care sunt masurile legale pe care le-ar putea lua guvernul de la Budapesta impotriva guvernului roman?
- Ca stat membru al Ue, Ungaria poate duce cazul Rosia Montana la Curtea de Justitie de la Luxemburg, invocand ilegalitatile constatate de expertii maghiari. Nu stiu insa daca se va intampla acest lucru. In schimb, organizatiile de mediu din Ungaria sunt pregatite sa declanseze lupta la Curtea Europeana de Justitie, la Parlamentul European, la Consiliul Europei si la Comisia de Mediu a Ue. Vor face lobby pe langa primul ministru ungar, pe langa presedintele Ungariei, pe langa ministrul de Externe si al Mediului de la Budapesta, si, impreuna cu organizatiile de mediu din Romania, vor face tot ce le va sta in putere pentru ca oribilul proiect de la Rosia Montana sa nu devina vreodata realitate.


D-lui Gyula Hegyi ii puteti scrie la email: gyula.hegyi@europarl.europa.eu