D-nei Sanziana Pop, Director, ziarul "Formula As",
D-lui Toma Roman, Redactor sef, ziarul "Formula As",
Stimata doamna,
Stimate domn,
Ma numesc Zoran Acimov, sunt directorul Parcului National Retezat, si va rog sa-mi permiteti sa supun atentiei dvs. urmatoarele: am citit, la inceput cu interes, apoi cu crescanda uimire, interviul semnat de d-l Ion Longin Popescu pentru rubrica "Spectator", din nr. 760 (11) al ziarului dvs., articol intitulat "Despre dezastrul ecologic din Retezat". Interesul mi-a fost starnit chiar de titlul articolului, precum si de primele fraze din el: uimirea mi-au provocat-o niste afirmatii ciudate, pe care d-l redactor I.L. Popescu le-a facut publice, sub forma unei discutii cu d-l ing. Guido Toniutti (nu Toniotti); unele dintre ele fiind cel putin discutabile, iar altele sunt complet neadevarate si de-a dreptul calomnioase.
Drept care, considerand ca in articolul incriminat au aparut o serie de afimatii incorecte, Administratia Parcului National Retezat doreste sa aduca la cunostinta cititorilor urmatoarele:
1.Afirmatia potrivit careia "Caprele negre au disparut din Parcul National Retezat" este in intregime neadevarata. Caprele negre nu au disparut din Parcul National Retezat, in prezent existand o populatie stabila si puternica - aproximativ 450-500 de exemplare; mai mult, nici macar nu sunt in pericol sa dispara, mai ales daca tinem seama de ultimele reglementari in domeniul ariilor protejate (in parcurile nationale vanatoarea este interzisa prin lege; toate parcurile nationale au o administratie proprie care, prin Planul de Management, stabileste activitatile - pasunatul este una dintre ele - care sunt acceptate/neacceptate a se desfasura in acel parc). Aparitia unor rare fapte ilegale (in ultimii 3 ani s-au semnalat doar doua cazuri de braconaj la capra neagra) nu poate constitui un temei pentru o asemenea afirmatie aberanta.
2. Pasunatul cu oi s-a practicat tot timpul in Muntii Retezat - inclusiv in Parcul National, si doar o mica suprafata din zona centrala era rezervata bovinelor; situatia respectiva este reglementata la fel si in actualul Plan de Management al parcului.
3. Afirmatia "Multe dintre aceste ovine apartin chiar directorilor si sefilor Administratiei Parcului National Retezat" este cel putin hilara. a) Administratia Parcului National Retezat, infiintata in anul 1999, si care functioneaza in cadrul Directiei Silvice Deva din structura Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, are un singur sef, si acela este directorul parcului. b) Directorul Parcului National Retezat nu detine nici un fel de ovine, nici in parc si nici in afara lui.
4. Rangerii Apnr isi fac datoria, desi au salarii cu mult mai mici decat media pe economie. Personalul Administratiei Parcului National Retezat cuprinde 17 persoane (dintre care 10 sunt agenti de teren - "rangeri"), care nu au drepturi salariale cu nimic mai mari decat colegii de la ocoalele silvice, si ale caror responsabilitati, atributii si competente sunt stabilite prin lege.
5. Nu exista conflicte intre silvicultori si rangeri, fiecare indeplinindu-si sarcinile de serviciu. Intentia redactorului de a lansa o "bomba" finala (conflictul dintre administratia parcului si ocoalele silvice) este oarecum temperata de interlocutorul acestuia, dar si la acest subiect se impun cateva precizari, astfel:
a) Afirmatia "adunam gunoaiele si pet-urile lasate de turisti in Rezervatie, la locurile de campare" se dovedeste a fi total rupta de realitate. In Rezervatie (presupun ca este vorba de Rezervatia Stiintifica Gemenele - parte integranta a Parcului National Retezat) nu este permis accesul turistilor, si nu exista locuri de campare; in Rezervatie sunt permise doar activitati cu caracter stiintific. Administratia parcului a desfasurat si desfasoara in continuare numeroase actiuni de ecologizare a suprafetei parcului, singura sau alaturi de personalul celor trei ocoale silvice pe raza carora se intinde parcul.
b) Faptul ca folosim in munca noastra unele lucruri moderne (imagini satelitare, aparatura performanta de diverse tipuri) nu scade cu nimic capacitatea personalului administratiei parcului de a desfasura activitati de teren, aceasta fiind una dintre conditiile principale de a face parte din aceasta structura.
6.Ideea amplasarii de cuiburi artificiale in padure nu apartine Administratiei Parcului si a aparut cu cativa ani inaintea infiintarii acesteia."
In incheiere, revin cu rugamintea de a publica aceste precizari, ca un drept la replica, intr-unul dintre numerele viitoare ale ziarului dvs. Iar d-lui Ion Longin Popescu, daca este intr-adevar interesat de binele naturii, ii adresez o cordiala invitatie la o discutie in Parcul National Retezat, pentru a afla mai multe si mai adevarate lucruri despre ceea ce se intampla aici.
Cu stima,
Zoran Acimov, director parc - Administratia
Parcului National Retezat