Tori Amos

Bogdana Tihon Buliga
Vara Marilor Concerte. Ea vine....

In exclusivitate pentru "Formula As": Tori Amos.

Interesanta, enigmatica, seducatoare, este foarte greu sa alegi un cuvant care sa o descrie pe Tori Amos. Un lucru e sigur: este una dintre cele mai talentate artiste ale Americii ultimelor decenii, compozitoare si pianista de exceptie, o cantareata care nu se potriveste nici unui tipar. Mereu originala, nu merge niciodata "in pas cu moda", ci se plimba cumva pe granitele ei, refuzand-o pe cea comuna, pentru a-si crea intotdeauna una proprie. Poate chiar de aceea admiratorii ei sunt unii dintre cei mai fideli, oameni maturi, o "armata" care nu o paraseste niciodata. Chiar si atunci cand succesul nu i-a zambit, Tori nu a facut compromisuri, n-a schimbat nimic in crezul ei artistic. In poezia cantecelor ei nu e loc de frivolitate - religia, dragostea, dramele personale, politica, acestea sunt temele care stau la baza rimelor ei. Un concert Tori Amos este mult mai mult decat un spectacol, este o dezlantuire plina de senzualitate, un tango pasional intre doua fiinte indragostite nebuneste una de cealalta: artistul si pianul.

***

Myra Ellen Amos s-a nascut pe 22 august 1963, in Maryland. Fiica de preot metodist, si-a spus mai tarziu Tori, pentru ca - zice ea - i se potriveste mai bine. Isi aminteste cum ridica la maximum scaunul rotativ al pianului negru, vertical, daruit familiei de catre un enorias, cum se catara pe el ca sa ajunga la clape. "Ele erau antenele mele catre stele. Aveam impresia ca notele muzicale ma purtau din galaxie in galaxie, de unde primeau raspuns si se intorceau la mine mai bogate. Lumea nu avea nici o semnificatie pentru mine atunci, nu intelegeam mare lucru, dar muzica... pe ea o intelegeam perfect. Sunetele dadeau mai mult sens vietii mele de copil decat vorbirea." La cinci ani, era deja acceptata la Conservatorul Peaboy. A fost primita datorita felului incredibil in care canta la pian si exclusa sase ani mai tarziu din acelasi motiv: interpretarile ei ieseau prea mult din tipar, jazzul si sunetele contemporane o indepartau de rigiditatea scolii clasice. Pur si simplu, nu putea ignora nici unul dintre stilurile muzicale care o influentasera intr-un fel sau altul: muzica bisericeasca a tatalui, gustul mamei pentru anii 30-40, pasiunea fratelui pentru armoniile anilor 60 si pregatirea ei clasica, cu aplecare spre Bella Bartok si Debussy. Si-a continuat studiile la colegiul Montgomery, a castigat diferite concursuri, iar la 21 de ani sustinea deja multe concerte locale. Dupa un astfel de spectacol, s-a oferit sa-si conduca un fan cu masina, iar acesta a agresat-o. Cumplita experienta a violului a dat nastere ulterior unor melodii celebre, precum: "Me and a Gun" (Eu si un pistol), "Silent All These Years" (Am tacut atatia ani). In 1985, a infiintat pentru scurt timp trupa Y Kant Tori Read (De ce nu stie Tori sa citeasca), titlu cu trimitere la perioada Conservatorului, cand avea mereu probleme cu cititul de partituri, dar succesul a inceput sa se intrevada abia in anii 90, dupa ce artista s-a mutat la Londra. Din 1992 si pana azi, a scos paisprezece albume, fiecare cu povestea lui, gandita pana la cele mai fine amanunte. Compune in studioul ei personal din Cornwall, construit intr-un hambar. Este casatorita de zece ani cu Mark Howley (inginerul ei de sunet), si din 2000 au o fetita, Natashya. Este o opozanta acerba a politicii lui George W. Bush si a razboiului. Cam asa arata o calatorie parcursa in pasi de Gulliver, prin viata lui Tori Amos...

Cinci Tori intr-una singura

Anul acesta, Tori da o noua declaratie de originalitate muzicala, prin albumul "American Doll Posse" (Detasamentul militar al papusilor americane). Discul este conceput pe cinci personaje, fiecare reprezentand o fateta a personalitatii artistei si a oamenilor in general. Daca in trecut, compozitiile ei au fost inspirate de picturile lui Salvador Dali, de literatura lui Alice Walker sau de... albine, de data aceasta inspiratia vine din mitologie. Asadar, vom face cunostinta cu Isabel (personificarea lui Artemis), Clyde (Persefona), Pip (Atena), Santa (Afrodita) si Tori. Prea intelectual pentru unii, dar unic pentru altii, albumul este insotit de un turneu mondial si, marea surpriza pentru noi, o vom vedea pe Tori Amos la Sala Polivalenta din Bucuresti, vineri, 13 iulie. Dar surprizele nu se termina aici. O alta veste la fel de mare pentru cititorii "Formulei As" este interviul pe care Tori Amos l-a acordat in exclusivitate revistei noastre:

"Pot, in sfarsit sa simt energia romaneasca"

- A fost decizia ta sa vii in Romania sau, pur si simplu, asa a fost organizat turneul?
- Romania ma atrage de mult timp. Inca din adolescenta am fost "bantuita" de viata si vremurile lui Vlad Tepes, de legendele care au izvorat din ele, iar apoi am fost incantata de folclorul romanesc. Chiar imi facusem planuri sa vin in Romania in 1997, dar m-am imbolnavit... Iata, insa, ca dupa zece ani, pot in sfarsit sa simt energia romaneasca.
- Ce stii despre Romania?
- Stiu mai multe despre istoria voastra medievala decat despre evenimentele secolului Xx. Dar eu, atunci cand vizitez o tara, deslusesc niste aspecte pe care nu le-as putea niciodata invata dintr-o carte de istorie. Mai ales atunci cand cant intr-un anume loc, ma simt mereu expusa la ceea ce reprezinta respectiva tara in mod profund: povestilor oamenilor, glasurile stravechi ale acelor pamanturi. Aceste lucruri se simt, nu se invata.
- Ca artist, ai fost intotdeauna inaintea timpurilor, mereu inovatoare... Nu este greu sa faci aceste lucruri, nu resimti presiunea asteptarilor oamenilor care vor de la tine sa-i uimesti, de fiecare data?
- Acest aspect are doua fatete. Daca nu-mi propun in fiecare moment al vietii mele sa creez cat pot eu de bine, atunci i-as dezamagi nu numai pe oamenii care m-au ascultat pana in acel moment, ci chiar pe mine insami. Asadar, este nevoie de multa determinare si disciplina, mai ales in ce priveste crearea melodiilor care apar pe un disc. Eu scriu mult mai mult decat se poate folosi pe un album si apoi ma straduiesc sa aleg ce cred eu ca este cel mai bun din aceasta "abundenta". M-am intrebat mereu cum e oare posibil sa scrii numai douasprezece, treisprezece melodii si sa crezi ca acelea sunt cele mai bune... Cand compui patruzeci de cantece, din care folosesti cele mai bune douasprezece, ei bine, atunci vei sti ca alegerea a fost una feroce, iar nivelul este cel mai inalt. Trebuie sa te straduiesti mereu sa fii o forta creatoare inovatoare. Nu ai voie sa lenevesti; daca ti se intampla, atunci ar trebui sa renunti imediat la arta.
- Schimbarea aceasta perpetua afecteaza si "sinele" tau adevarat?
- Acest amanunt ramane intre mine si sotul meu. Ceea ce pot sa spun este ca in adevaratul meu "sine" este destul loc pentru imbunatatiri, desi nu cred ca am laturi care sa fie cu totul si cu totul negative.
- O artista atat de diferita trebuie sa aiba mereu muze... Asadar, ce o inspira cel mai mult pe artista Tori Amos?
- Evenimentele de zi cu zi care li se petrec oamenilor si reactia lor la aceste evenimente. Mama mi-a spus intotdeauna ca acele experiente sincere, adevarate, din viata oamenilor nu pot fi imaginate nici de cel mai creativ artist, pentru ca universul concepe imprejurari pe care mintea oamenilor nu le poate gandi.
- Esti foarte iubita, ai o multime de admiratori care iti sunt extrem de fideli, totusi, esti o prezenta scumpa la vedere in reviste si pe micul ecran. Cum reusesti sa ramai atat de discreta si totusi, atat de implicata in viata politica si sociala?
- Acum cativa ani am decis fara echivoc sa-mi protejez la maximum viata personala. Ea si relatiile mele de suflet sunt sacre, iar cand le dai aceasta valoare, pe care ele o merita, devin aspecte absolut miraculoase ale existentei. Expunerea intr-o anumita maniera a relatiilor pe care le avem este, dupa parerea mea, de-a dreptul vulgara. Pe de alta parte, scriu despre emotii intime. Imi dau seama ca ceea ce spun "se plimba" pe muchia de cutit a paradoxului: sunt un fel de pustnic care se camufleaza de lumina rampei, dar cu aceeasi rasuflare scoate la iveala cele mai ascunse trairi, pe care le ofera in forma sonica intregii lumi sa le asculte. Oricum, cred ca cel mai bun loc sa-ti ascunzi secretele este chiar sub nasul tuturor.
- Poate ca acest model ar trebui urmat si de tinerii artisti. Daca unul dintre acestia, dornic de afirmare, ti-ar cere un sfat, ce i-ai spune?
- Sa-si ia un avocat inainte de a semna ceva. Sa-si ia un alt avocat care sa-l reprezinte impotriva primului si un al treilea care sa-i pandeasca pe primii doi. Ceea ce vreau sa spun este ca cel mai important lucru pe care compozitorii, artistii in general, trebuie sa-l constientizeze este valoarea creatiei lor. Daca semnezi un contract gresit, daca pierzi controlul, este aproape imposibil sa recuperezi ceva. Uitati-va la Paul McCartney: este acum unul dintre cei mai puternici oameni din industria muzicala mondiala, dar cred ca ar da totul ca sa-si poata recupera drepturile asupra cantecelor tineretii (Paul McCartney a pierdut drepturile de autor ale multor melodii din perioada Beatles, majoritatea fiind cumparate de Michael Jackson, motiv pentru care a si rupt prietenia cu acesta, n.red.).
- Si o ultima intrebare, cu o altfel de nuanta ipotetica: Daca Dumnezeu ti-ar oferi sansa sa-i poti spune cateva cuvinte pianului tau, iar el sa te inteleaga, ce i-ai spune?
- Mi-ai fost cel mai bun profesor de creativitate, mai bun decat oricine de pe pamant, fara tine nu stiu cum as fi reusit sa ma lupt cu lumea aceasta nebuna si distrugatoare!

P.S. Multumiri deosebite pentru ajutor d-nei Dana Cristescu si d-lui Mircea Nanca de la Fundatia Phoenix. Sunt un exemplu de profesionalism.