Maria Ploae

Alice Manoiu
Teatru . O intrebare, un raspuns.

Maria Ploae - "Fiecare varsta cu distractiile ei"

- Buna dimineata, Maria, ce mai faci? Vii la telefon din gradina, unde ti-ai udat florile, sau din odaia unde pregatesti valizele ca sa porniti in vacanta?

- Deocamdata, suntem la inceput de vacanta. Am fost cateva zile la Predeal, am urcat pe muntele Susai, apoi am ajuns la Varful Piatra Mare. Ne-am amintit de indraznetele noastre aventuri alpine, cu toti copiii, pe cand erau mititei. Acum, fiecare isi are proiectele lui de vacanta, dar tot anul au fost langa noi. Am lucrat cot la cot sa terminam filmul ce va iesi la public in septembrie. Pana atunci, ne refacem fortele, care cum si unde putem. Ana si Oana-Maria s-au intors rapid la Bucuresti, pentru ca Oana da examen la Facultatea de Teatru (cum altfel, doar mosteneste pasiunea intregii familii). Ana isi pregateste noi texte dramatice, pe care sa le aduca in scena stagiunea viitoare. Baietii isi fac planuri mari, nu stim inca ce si cum. Petru a compus muzica filmului nostru ("de familie" cum s-ar zice, pentru ca am alcatuit impreuna o echipa pe cinste). Fratele lui mai mic, Nicolae Margineanu junior, e proaspat absolvent al facultatii Multimedia, si a intrat in paine asigurand priza directa a sunetului. Isi merita si el cu prisosinta primul lui concediu. Scenariul care a stat la baza filmului - un text frumos, scris de Eva Sarbu, a castigat concursul Consiliului National al Cinematografiei. El se axeaza pe relatiile dintr-o familie a acestor zile, relatii ce se deterioreaza grav, atunci cand se afla lucruri ingrozitoare despre trecutul parintilor: tradari, denunturi, lasitati. Filmul se cheama "Logodnica din America", si in el a debutat si Oana-Maria noastra, pe rol de fiica a personajului sustinut de mine. Coincidenta! Tot cu o fiica - Persida se numea, mi-am inceput si eu cariera cinematografica, la invitatia lui Mircea Veroiu, in "Dincolo de pod". Jucam fata eroinei interpretate de Leopoldina Balanuta - Doamne, au trecut 30 de ani de atunci! Eram inca studenta la clasa minunatului Octavian Cotescu. Ce sansa imensa sa poti invata meserie de la mari actori si regizori... Are si Oana noastra acum norocul de a fi sprijinita in film de importanti actori ca Marcel Iures, Horatiu Malaele, Tamara Cretulescu, Monica Ghiuta, Cornel Scripcaru, dar si de un tanar talentat, inca student, Andrei Runcanu. Generatia ta-nara e mai grabita ca noi, arde etapele, nu asteapta ca anii sa-i confirme. Stiu ce vor si lupta sa-si implineasca visele. Ii admir. Cu unii lucrez la "Teatrul Foarte Mic", in doua spectacole regizate de fiica mea, tanara regizoare Ana Mar-gineanu, care s-a impus rapid in lumea artistica. Sunt fericita ca ii am ca parteneri sau ca regizori. In ce-o priveste pe Oana, ea e hotarata sa devina actrita. Seamana la ambitie cu mine. Dar pe mine, parintii nu aveau cum sa ma ajute, m-au ajutat profesorii, mentorii mei spirituali. Copiii mei au mai mult noroc, dar asta nu inseamna ca nu muncesc pe rupte. Ei trebuie sa se impuna intr-o competitie foarte grea. Noi, cei cu experienta, ii sprijinim cu toata dragos-tea si-i invatam tot ce am invatat si noi de la inaintasi. Fara aceasta comunicare permanenta, fara acest flux continuu de experiente si innoiri creatoare, arta n-ar rezista presiunilor vremii si a societatilor in continua schimbare.
Si acum, ca sa inchei cu o informatie de ultima ora legata de vacanta: plecam peste o luna, sotul meu si cu mine, doar noi doi, ca in luna de miere - la Mangalia, la bai. Ne asteapta o casuta linistita, cu vita-de-vie si, bineinteles, tratamentul, cu "procedurile" lui. Fiecare varsta cu distractiile ei.