- Daca regele Midas a fost blestemat sa transforme in aur tot ce atinge, politicienii romani, chiar si cei bine intentionati, par sortiti sa transforme orice metal nobil in tinichea. Cum altfel s-ar putea explica esecul unei cauze atat de populare ca votul uninominal?
Responsabilitatea pentru invalidarea referendumului o poarta atat presedintele Traian Basescu, cat si adversarii sai politici. Seful statului a gresit fundamental crezand ca batalia este castigata din start si nu necesita eforturi majore din partea sa si a echipei sale. A fost o abordare superficiala, bazata pe supraestimarea fortelor proprii si subestimarea fortelor de manipulare si distrugere ale adversarilor sai. Pentru ca votul uninominal sa devina o cauza nationala care sa aduca peste 9 milioane de oameni la vot ar fi trebuit ca el sa faca obiectul unei campanii de informare si dezbateri publice inca din momentul in care presedintele a lansat aceasta idee. Or, nu a fost asa: subiectul a fost reluat periodic, in salturi, fara nici un efort de mobilizare constanta a energiilor civice. Mai mult, prin primavara, Traian Basescu parea el insusi convins de proiectul Asociatiei Pro Democratia, pe motiv ca acesta era preferat de toate partidele. Ideea uninominalului de tip francez - cu doua tururi de scrutin - a aparut de fapt pe ultima suta de metri, cu putin timp inainte de lansarea oficiala a referendumului. De aici si caracterul improvizat si hei-rupist al campaniei prezidentiale.
In al doilea rand, presedintele Basescu ar fi putut sti dinainte ca nu va putea mobiliza peste 50% din electorat pentru uninominal, de vreme ce nici la 19 mai nu a reusit sa aduca la urne macar jumatate din alegatori, in imprejurarile dramatice ale unui referendum cu miza majora, cum era cel privitor la suspendarea sa. Seful statului ar fi trebuit sa incerce schimbarea legii referendumului inainte de a se izbi de neajunsurile ei.
Acestea fiind zise, nu Traian Basescu este principalul responsabil pentru esecul unui referendum asupra unei cauze populare, ci adversarii sai, adica PNL, PSD, PC si UDMR, sprijiniti de mass-media. Dezbaterea, atata cat a fost, a fost dominata de adversarii referendumului. Analistii care au ocupat studiourile erau in cea mai mare parte din tabara adversa presedintelui, iar moderatorii nu prea stiau despre ce vorbesc, atunci cand nu se temeau de-a dreptul sa sustina varianta prezidentiala. S-a ajuns la aberatii cutremuratoare, generate de studii comandate de nu se stie cine si scrise pe picior, din care rezulta ca uninominalul propus de presedinte ar fi generator de dictatura, desi orice politolog serios stie ca nu sistemul electoral in sine genereaza dictatura. Cand acelasi sistem de vot se aplica intr-o democratie ca Franta si intr-o dictatura ca Zimbabwe, este evident ca nu el este cauza aparitiei dictaturii! Nepregatit sa faca fata unui contraatac supermediatizat, presedintele nu a reusit sa pareze eficient loviturile adversarilor sai. In plus, insistenta mass-media si a politicienilor asupra faptului ca referendumul nu ar fi altceva decat un instrument de lupta politica impotriva guvernului a indus in randul multor alegatori ideea ca seful statului ar incerca sa-i manipuleze, sa-i impinga la vot fara sa-i lase sa chibzuiasca. Desi batalia a fost pierduta, nu cred ca razboiul pentru uninominal s-a incheiat. Traian Basescu nu se resemneaza asa de usor. Ar fi bine insa sa-si aleaga mai bine strategia de actiune pe viitor, pentru ca proiectul sau politic merita o soarta mai buna.
2. Voturile europarlamentare pot fi interpretate ca o repetitie generala pentru alegerile locale din mai de anul viitor sau sunt doar conjuncturale?
- Daca un sondaj de opinie care se realizeaza cu o mie de repondenti reuseste sa redea optiunile politice ale populatiei, cu atat mai convingator este un scrutin la care au participat peste cinci milioane de alegatori. In plus, experienta arata ca, de regula, chiar si in cazul unei participari mai largi la vot, distributia preferintelor este in linii mari aceeasi. Europarlamentarele sunt asadar un predictor important pentru evolutiile politice din perioada urmatoare si ar putea anticipa rezultatele viitoarelor alegeri nationale. Este de altfel singura lor semnificatie politica, activitatea Parlamentului european fiind irelevanta pentru alegatorii romani - sau de orice alta nationalitate sau cetatenie.
De altfel, tendintele politice reflectate de rezultatele europarlamentarelor au fost anticipate de sondajele de opinie din ultimele sase luni. Toate au aratat de pilda o crestere semnificativa a PD, chiar daca rezultatul efectiv s-a situat sub cel anticipat de sondaje, si au prezis ca PLD va trece de pragul electoral de 5%. Si tot sondajele au aratat ca PRM a coborat sub pragul electoral, iar PNG era in scadere de forma, ca si UDMR. De altfel, daca electoratul roman si-ar fi invins lehamitea si comoditatea si s-ar fi dus la vot, nu se stie daca domnii Frunda si Sogor s-ar mai fi dus la Strasbourg.
Asadar, daca nu vom asista la rasturnari spectaculoase pe scena politica, s-ar putea ca rezultatele europarlamentarelor sa se repete in mare peste un an la alegerile legislative nationale. Guvernul va incerca probabil sa mituiasca electoratul in continuare, dar nu va putea invinge realitatile economice care au inceput deja sa faca mari gauri in buzunarele romanilor. PSD, partid cu mult prea multi lideri, va avea mari dificultati sa depaseasca diviziunile interne care-l macina si nu va avea cum si de unde sa creasca. Daca devin mai agresive si-si tintesc mai bine atacurile si criticile, PD si PLD pot valorifica pe deplin avantajele opozitiei si mai ales pot specula dosarele penale pe care procurorii DNA le intocmesc sau le-au intocmit deja mai multor membri ai guvernului. Un guvern decimat de DNA, penalizat de Comisia europeana si mai ales responsabil pentru o crestere masiva a preturilor, ar trebui sa fie o prada usoara. Totusi, nimeni nu poate garanta ca anul viitor nu va aduce surprize, ca partidele prezidentiale vor actiona inteligent si eficient si ca presedintele nu va face greseli majore. Si nimeni nu poate subestima forta mecanismelor si aliantelor politico-economice si mediatice care sprijina actuala echipa de guvernare.