Asul zilei: Constantin Ticu Dumitrescu

Ion Longin Popescu
- Presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, Membru al Colegiului CNSAS -

"Am cerut ca membrii Curtii Constitutionale, deloc onorabile, sa-si prezinte in bloc demisia"

La inceputul saptamanii trecute, in Romania s-a petrecut un act incredibil, de restauratie comunisto-securista. In plina glorie formala europeana si euro-atlantica, tara celei mai feroce dictaturi rosii se vede confruntata cu o revenire, cu aparenta legala, a stafiilor trecutului apropiat; "CC al PSD", adica Curtea Constitutionala numita in functie, in proportie de 90 la suta, de fostul partid de guvernamant condus de Adrian Nastase, a declarat "neconstitutionala" Legea 187/1999, de functionare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Pornind de la cazul fostului presedinte al PC, Dan Voiculescu, deconspirat de CNSAS ca fost colaborator al Securitatii, CC uzeaza de infinite chichite avocatesti, sustinute de avocatul parlamentar Sergiu Andon, fost jurnalist la "Scanteia", pentru a declara Consiliul in afara legii. Ca o culme a dispretului fata de adevarul istoric, institutia de deconspirare a terorii comuniste se vede pusa la stalpul infamiei, de parca CNSAS ar fi fost Securitatea, si nu atatia si atatia dintre miliardarii, juristii si liderii politici ai momentului. "Imaculatii" judecatori, infasurati in mantiile statului democratic, profita de statutul lor de semizei, conferit de o lege absurda (votata tot de ei cand erau parlamentari PSD), si taie aripile singurei instante de la care napastuitii fostului regim criminal asteptau o raza de dreptate. Spaima de dezvaluiri incendiare din sferele inalte ale societatii, pana acum bine ascunse de "organele" neocomuniste, i-a determinat pe judecatorii de la CC sa dispuna incetarea atributiilor jurisdictionale ale CNSAS. Cu toate ca, asa cum a aratat Curtea de Apel Bucuresti, nici o dispozitie constitutionala nu impiedica Parlamentul sa confere CNSAS atributii jurisdictionale, si ignorand punctul de vedere al Guvernului, care considera nefondata "exceptia de neconstitutionalitate" a Legii 187/1999, Curtea domnilor Ninosu si Predescu (figuri triste ale fostului partid social-democrat, varianta Nastase-Iliescu) a decis dimpotriva. Societatea civila a fost socata si, ca urmare, 23 de organizatii neguvernamentale au iesit in strada. Guvernul a intervenit, emitand o noua Hotarare de functionare a CNSAS. Majoritatea partidelor au luat pozitie, criticand decizia Curtii.
In tot acest concert scandalos, generat de sustinatorii cu tichie ai fostei politii politice, o voce stinsa, descumpanita si sleita de uimire, a impresionat audienta televiziunilor: vocea lui Constantin Ticu Dumitrescu, membru al Colegiului CNSAS, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici. Este omul care si-a dedicat toata energia din ultimii 18 ani luptei impotriva neocomunismului si a restauratiei securiste. Este luptatorul prin excelenta, incomod si neinduplecat, avocat al celor ce au suferit in comunism. Legea insasi, pe baza careia a functionat CNSAS, ii poarta numele ("Legea Ticu"), cu toate ca a fost eviscerata si macelarita fata de proiectul depus de el in 1997. Desi nu are de gand sa abandoneze lupta, "Domnul Ticu" isi revine cu greu din lovitura primita exact cand se astepta mai putin, ca o dovada ca restauratia poate avea loc chiar si in zilele noastre... europene, cu zambetul pe buze, in "halate" roz-bombon si in aparenta legalitate.
"Inca din 1990, am adus dovezi clare ca Securitatea distruge arhivele"

- Sunteti cunoscut inca din 1990, ca luptator pentru deconspirarea Securitatii si a activistilor comunisti, cocotati la ordin in cele mai inalte functii publice si implicati in cele mai scandaloase jafuri ale avutiei nationale. Daca ar fi s-o luati de la inceput, ati merge pe aceeasi cale?

- Pas cu pas. Fara sa ma laud, eu am stiut inca de la Revolutie ce vreau, am stiut ce trebuie pentru aceasta tara. In CPUN, primul parlament postrevolutionar, am adus dovezi clare ca, inca din 1990, Securitatea distruge arhivele, am adus documente salvate de la foc de pe Valea Jietului. Din dezbaterile care au avut loc, domnul Iliescu a promis ca trimite un elicopter sa aduca celelalte arhive care nu fusesera inca incendiate, dar elicopterul s-a intors doar cu cateva firimituri oferite de securistii de la Petrosani. In acelasi CPUN, in anul de gratie 1990, am propus un amendament la Legea electorala, care viza, pe langa neadmiterea candidaturii celor care au facut parte din organizatiile fasciste, si neadmiterea celor din organizatiile comuniste, retribuiti ca atare. D-l Iliescu nici n-a dorit sa puna in discutie propunerea mea, se simtea vizat. Ca urmare, am demisionat, spunandu-i: "Ramai dumneata, domnule Iliescu, cu comunistii dumitale"!. Am continuat totusi lupta, in cadrul Asociatiei Fostilor Detinuti Politici. In 1991, am obtinut permisiunea de a-l audia pe calaul comunist Nikolski, dar a decedat subit. Atunci am inteles pe deplin ca nu se face nimic, ca nu se doreste, ca securistii sunt prea puternici.

- In 1992, ati ajuns parlamentar, ca membru al PNTCD. Imi amintesc ca, printre proiectele de lege depuse de dvs., s-a aflat si "Legea deconspirarii Securitatii". Aici ati facut pentru prima data vorbire despre CNSAS, ceea ce parea un ideal mult prea indepartat. Cand si cum a fost votata "Legea Ticu"?

- Abia in 1999, sub numele de Legea 187/1999. Ii fusese, pur si simplu, eliminata o prevedere esentiala, care n-ar mai fi dus la situatia de azi. Anume, au eliminat punctul care prevedea predarea (nu transferarea!) arhivelor Securitatii catre CNSAS. Predarea cheilor si a documentatiei aferente, cu spatiile respective. Nici n-au vrut sa auda. A trebuit sa treaca aproape zece ani, ca sa ne parvina, in sfarsit, cele aproape 2 milioane de dosare existente azi in depozitele noastre. Dar trebuie precizat: toate au fost periate! Timp de zece ani le-au tot periat. Iar multe n-au decat copertile sau procese verbale, ca au fost arse in 23 decembrie 1989, cand securistilor le intrase acul in fund si n-aveau timp de asa ceva. Abia cand si-au mai revenit, in ianuarie-februarie 1990, au declansat rugurile respective.

"Cand a venit pe rol dosarul lui Dan Voiculescu, C.C. a schimbat macazul, a intors-o ca la Ploiesti"

- Vorbind despre situatia actuala, are dreptate Curtea Constitutionala? Este CNSAS in afara Legii Fundamentale?

- Nici vorba. Va arat cel putin sapte decizii anterioare ale acestei "onorate" Curti, daca ii mai putem spune asa, in care exista verdicte potrivit carora aceasta lege este "in intregul sau constitutionala". Mai mult decat atat, in alte sapte-opt ocazii, pana in 2007, la sesizari identice cu cele inaintate de avocatul lui Dan Voiculescu, judecatorii Curtii au dat verdicte corecte, precizand ca nu sunt afectate drepturile omului, ca legea este constitutionala, ca CNSAS este O.K. Numai cand a venit pe rol dosarul d-lui Voiculescu, CC a schimbat macazul. A intors-o ca la Ploiesti, la 180 de grade. De aceea, am cerut ca membrii acestei Curti, deloc onorabile, sa-si prezinte in bloc demisia, inclusiv raportorul acestei povesti, avocatul poporului. Pe deasupra, Curtea a uzat de fals, declarand ca verdictul privind CNSAS a fost votat in unanimitate, cand de fapt d-l Ninosu a absentat, semnand a doua zi. Pe langa contrazicerile flagrante mentionate mai sus, acesti domni infailibili au ajuns sa minta, ceea ce este foarte grav.

- Nu poate nimeni sa-i revoce?

- Nimeni, decat bunul Dumnezeu. Or, nici asta nu se-ntampla, pentru ca majoritatea dintre ei nu sunt credinciosi, nu le permite trecutul. N-au pe nimeni deasupra, ceea ce e absurd, si-au votat o lege incompatibila cu o democratie europeana. De aceea isi permit ceea ce-si permit. Nu le ramane decat sa-si dea demisia, deoarece verdictul lor in ceea ce ne priveste se intemeiaza pe fals si este nul. Curtii Constitutionale i se mai spune "CC", ca aluzie la Comitetul Central al PCR. Dar e prea blanda etichetarea, deoarece adevaratul CC putea fi dat jos oricand de catre dictatorul Ceausescu, pe cand pe astia nu-i poate destitui nimeni.

"In Germania s-au emis circa 2800 de decizii de politie politica. La noi s-au emis numai 68"

- Care este situatia in tarile vecine?

- In Germania, se stie, lucrurile au fost rezolvate inca de la inceputul anilor 90, emitandu-se circa 2800 de decizii de politie politica, de la maturatori, la ministri, fara deosebire. Prin comparatie, la noi s-au emis numai 68, si a iesit ce a iesit. Dar daca dadeam o mie de verdicte? Ne linsau, am fi morti pana acum, intinsi pe garduri. In Bulgaria, s-a petrecut ceva asemanator cu situatia de la noi, dar reactia opiniei publice a fost atat de puternica, incat s-a revenit la statutul initial al Consiliului care deconspira Securitatea lor. In Polonia, am aflat ca fratii Katchinski lucreaza la o noua hotarare de guvern care va inaspri extrem legea actuala. Circa 700.000 de polonezi vor fi obligati sa declare daca au colaborat sau nu cu Securitatea. Toate dosarele vor fi facute publice, iar printre cei obligati sa dea declaratii nu sunt numai politicienii, ci si o multime de alti slujbasi: profesorii universitari, ziaristii, directorii companiilor de stat, directorii de licee si scoli generale. Orice declaratie mincinoasa va fi considerata "fals in acte publice" si judecata ca atare. In plus, fostilor securisti li se vor reduce pensiile la minim, iar serviciile secrete comuniste vor fi declarate "organizatii criminale".

- Asa ceva pare de neconceput la noi. Legea CNSAS este mult mai blanda, chiar in forma de pana acum. De ce?

- Prin proiectul meu am preconizat, intr-adevar, cea mai blanda lege. Unu: legea se adresa numai categoriilor care doresc sa intre in viata politica. Doi: nu-i incriminam atat de mult pe fostii informatori, in numar de 500.000. Am tinut seama ca multi dintre ei au fost victime ale Securitatii, n-au rezistat presiunilor. Trei: n-am cerut micsorarea pensiilor, si se stie ce pensii au fostii securisti si militieni, de la 20 de milioane in sus. Patru: cei deconspirati nu trag decat ponoase morale, iar daca sunt in functii inalte, li se cere sa se retraga. Dar multi n-au facut-o, si exemplele se cunosc. Deci, mai blajina decat "Legea Ticu", atat de putin resentimentara, n-a fost alta. Si nici asa nu-i buna, hai s-o desfiintam!

"La 18 ani de la caderea oficiala a Securitatii, sa spui ca un dosar al unui securist ar aduce atingere sigurantei tarii e o aberatie"

- CNSAS nu poate avea acces la peste 100.000 de dosare, pe motiv de "securitate nationala". Cum comentati?

- "Politia politica" si "siguranta nationala" sunt sintagme introduse de cei ce s-au opus de la inceput, pe toate caile, legii noastre. Or, ca sa spui despre securisti ca unii au fost buni si altii au fost rai este nedrept, pentru ca n-a fost asa. De asemenea, sa spui ca dosarele astea apartin sigurantei nationale este absurd. La 18 ani de la caderea oficiala a Securitatii, sa gasesti pretextul ca, vezi Doamne, un dosar al unui securist ar aduce atingere sigurantei tarii e o aberatie.

- Va avea hotararea recenta a Curtii Constitutionale vreun ecou in UE? Ne putem astepta la o reactie dura din partea Bruxelles-ului?

- Sunt sceptic. Nu uit ca in Parlamentul European s-a incercat promovarea unei motiuni de condamnare a comunismului, care n-a trecut. Domnii de la Bruxelles nu sunt asa cum mi-ar fi placut. Un eveniment ca asta, care s-a petrecut la Bucuresti, trebuia sa duca la niste masuri, la intrunirea Parlamentului European, la niste condamnari indignate, la niste reactii. Pe cand in realitate, au lasat totul in ceata. Pe asta au mizat si "onorabilii" Ninosu, Predescu et comp.

- V-a vizitat primul ministru Tariceanu. Care a fost concluzia acestei intalniri?

- CNSAS ramane CNSAS.

"Curtea Constitutionala nu este Dumnezeu in Romania"

O viziune optimista vine de la Asociatia 21 Decembrie, care se numara printre organizatorii mitingurilor de protest reluate in Piata Universitatii. Cu aceasta ocazie, presedintele Teodor Maries a facut urmatoarea declaratie:
"Afirmatia avocatului Sergiu Andon, potrivit careia nimeni nu poate ataca hotararea Curtii Constutionale, este tot atat de falsa precum hotararea insasi. Adevarul este altul: Curtea Constitutionala nu este Dumnezeu in Romania. Este numai o instanta care da solutii ce pot fi atacate cu recurs. Este obligatoriu intr-o democratie sa existe o cale de recurs. Sa nu uitam ca, pana in 1995, recursul era prevazut in statutul Curtii. Au schimbat legea pentru ca asa le-a convenit din punct de vedere politic. De data asta, Asociatia 21 Decembrie invoca dreptul la recurs prevazut in articolul 13 din Conventia Europeana a drepturilor omului. Nu exista, deci, stat democratic in care sa nu ai o cale de atac, iar hotararea Curtii si Curtea insasi, ca organizare, sunt neconstitutionale. Dreptul european primeaza oricum asupra celui autohton. In consecinta, am depus recursul la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu numarul 1008, solicitand trimiterea dosarului pentru judecare".