Ofensiva criminala impotriva padurilor si a parcurilor continua in Romania. Nu mai departe de zilele trecute, senatorii si deputatii romani au repurtat o noua victorie pe acest front ticalos, care ne macina viata: la discutarea in comisiile de specialitate a noului Cod Silvic, au fost propuse amendamente care te lasa cu gura cascata, prin doza de inconstienta si iresponsabilitate de care dau dovada alesii nostri, cand e vorba de a lua apararea ucigasilor de copaci. Potrivit acestor propuneri, de acum incolo se vor putea ridica vile in inima codrului, daca acest codru este privat! Te stergi la ochi, sa fii sigur ca nu ai un cosmar. Parlamentarii deschid largi perspective unui nou jaf national, de parca distrugerile hrebenciucilor de pe Valea Trotusului si din alte vai ale Moldovei n-ar fi fost de ajuns. Sunt expuse, in primul rand, spatiile verzi din jurul oraselor, fie ele paduri sau parcuri. Pe de o parte, autoritatile se plang de micsorarea suprafetelor inverzite din orase. Pe de alta, deputati si senatori ai Romaniei planuiesc sa introduca prin Codul Silvic permisiunea constructiilor rezidentiale si de vacanta in padurile private. Vor fi permise, de asemenea, construirea de pensiuni, de lacase de cult si de lucrari hidrotehnice, chiar si in codrii cei mai adanci. Initiativa apartine exclusiv deputatilor PSD. Iata, spre rusinea lor, numele autorilor: Ion Dumitru, Ioan Munteanu, Filip Georgescu, Vasile Mocanu, Ioan Stan, Ioan Mocioalca, Liviu Timar si Constantin Tamaga. Iar ca lucrurile sa se limpezeasca, sa notam ca d-nii Dumitru si Georgescu sunt fosti sefi ai Regiei Nationale a Padurilor. Singura sansa de evitare a catastrofei ar fi, totusi, votul final din Camera. Faceti pariurile: cum credeti ca se va vota?
BERD se crede pe propria mosie
Pe langa distrugerile autohtone cu iz imobiliar, padurile Carpatilor sunt amenintate si de partenerii din UE. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) s-a adresat Ministerului Agriculturii de la Bucuresti, cerandu-i sa majoreze cota de lemn ce poate fi exploatata, cu 50% peste cota actuala! Este de-a dreptul cinic sa impui Romaniei scaderea varstei de taiere a copacilor, pentru a atinge 30 milioane de metri cubi anual (fata de cota actuala de 20 milioane metri cubi). Cea mai vehementa reactie impotriva acestei nelegiuiri, citata de ziarul "Ziua", a venit de la IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor: "Dupa 10 ani, sau chiar mai putin, oare romanii vor mai avea ce taia pentru nevoile interne? Nu cumva, pentru obtinerea surselor financiare necesare ingrijirii padurii, se va recurge la un imprumut de la Banca Mondiala prin mijlocirea chiar a... BERD-ului?".
Adio piersici de Baneasa!
Livada de piersici de langa Aeroportul Baneasa, apartinand Statiunii de Cercetari Pomicole, a fost distrusa de omul de afaceri Iulian Capeti, devenit proprietarul terenului, dupa o nefericita retrocedare si scandalurile aferente in justitie. 736 de pomi superbi, reprezentand Colectia Nationala de Piersici, evaluati cu zgarcenie la aproape 1,5 milioane de euro, au cazut sub lamele excavatoarelor, hoteste, pe timpul noptii. De numele autorului acestei crime ecologice si stiintifice se leaga si distrugerea Colectiei Nationale de Duzi, din vecinatate, pe locul careia se ridica azi sinistrul complex de afaceri din nordul Capitalei. Incercand sa se revolte, directoarea Statiunii de Cercetare a ajuns la Administratia Domeniilor Statului, demonstrand ilegalitatea hotararii de scoatere a terenului din domeniul public. A primit replica de la presedintele ADS, Daniel Dragan, functionar al statului roman (!?): "Astfel de unitati de cercetare nu au ce cauta in coasta orasului". La o astfel de gandire adanca, doar DNA ar fi capabila sa raspunda, si inca in procedura de urgenta.
"Bucuresteni, vi se sapa o groapa-n poarta!"
Consiliul Local al Primariei sectorului 1 din Bucuresti a luat prin surprindere populatia, demarand plantarea a mii de copaci pe strazile zonei de nord a orasului. Este vorba de o investitie uriasa, de milioane de lei noi, benefica si salutara in sine, dar cel putin bizara prin felul de aplicare. Mare le-a fost uimirea bucurestenilor, cand au gasit gropile deja facute in dreptul garajelor, pe locul din trotuar unde-si parcheaza masina sau chiar in dreptul portilor principale. In loc sa se consulte cu populatia, inclusiv asupra soiurilor de pomi care se potrivesc zonei, oamenii primariei au de gand sa planteze magnolii, cand se stie cat sunt de fragile, de putin rezistente la poluare. Ce pacat ca o campanie atat de salutara prin continut, starneste, in loc de aplauze, revolta. Graba strica treaba, chiar si cand e vorba de pomi.