Fascinatia pe care inaltimile racoroase si peisajele montane o exercita asupra orasenilor stresati de zgomotele si aglomerarile urbane este justificata din plin. Sunt oameni care vinerea, dupa ultima ora de munca in Bucuresti, iau calea muntelui cu disperare, aglomerand pana la refuz soselele devenite neincapatoare. Un veritabil refugiu spre spatii verzi! Din pacate, desi ocupa 31% din teritoriul national, in cuprinsul a 28 de judete, cu 3577 de sate si peste 3 milioane de locuitori, zona montana este un tezaur uitat de politicieni, la fel ca tezaurul de la Moscova. Calatorind recent pe Valea Argesului, pana la Barajul Vidraru, am avut din nou ocazia sa constatam ca autoritatile centrale si locale mentin zonele montane in stadiul de subdezvoltare. Cum era de asteptat, Transfagarasanul este inchis, blocand legatura cu Transilvania si inghetand orice initiativa turistica, pana in miezul verii. Desi se afla la numai 2020 de metri altitudine, drumul sta blocat sub cateva zeci de centimetri de zapada, in timp ce in muntii Alpi sunt practicabile si caile rutiere situate la peste 3000-3500 de metri. Cu tot blocajul cronic, provocat de la "centru", exista totusi si oameni intreprinzatori si activi care au luat pe cont propriu, fara nici un ajutor de la stat, promovarea frumusetilor si bogatiilor inegalabile ale muntelui. Unul dintre acestia este Constantin Metehoiu din Curtea de Arges, inginer de baraje, salvamontist de elita, proprietar de pensiune in satul Antonesti si organizator de aventuri montane cu ATV-urile.
"Daca Transfagarasanul ar fi deschis tot anul, pentru zona asta n-ar fi nevoie de alte ajutoare din partea statului. S-ar dezvolta de la sine"
- Desi multi ardeleni ar dori sa viziteze Barajul Vidraru in timpul iernii sau primaverii, n-o pot face din cauza Transfagarasanului. De ce sta inchis sase luni pe an un drum atat de spectaculos si necesar?
- Daca ar fi dupa noi, nu l-am inchide niciodata. La fel ar proceda toti proprietarii de pensiuni de pe Valea Argesului, dar si cei de dincolo de munti, de la Fagaras. Daca ar fi tinut deschis tot anul, pentru zona asta n-ar fi nevoie de alte ajutoare din partea statului. S-ar dezvolta de la sine. Simt lucrul asta aici, la pensiunea mea: cum se da drumul la Transfagarasan, nu mai am locuri de cazare. Din pacate, din momentul in care acest drum spectaculos se inchide si este abandonat intre zapezi, de parca ar fi Everestul, turistii se raresc cu 90 la suta. Totul, in turism, moare sau agonizeaza timp de sase luni. Pacat de uriasa investitie care s-a facut in aceasta constructie "extrema"! Cum este posibil ca Directia de drumuri sa nu fie capabila sa tina acest drum deschis tot anul, desi ar crea venituri suplimentare pentru stat, din taxe si impozite, care ar depasi cu mult cheltuielile pentru intretinere?! Turismul s-ar dezvolta in toata regiunea, si dincolo, si dincoace de muntii Fagaras; ar aparea noi partii de schi, noi cabane si pensiuni. Ar fi o trezire la viata ca in Elvetia sau Franta, unde sosele aflate la 3500 de metri sunt mentinute functionale tot anul, cu cateva buldozere si substante impotriva poleiului, inclusiv cu banala sare.
- De ce credeti ca se opune Directia de Drumuri Nationale deschiderii permanente a Transfagarasanului?
- Este vorba de jocuri de interese. Altii decid si impun ce-i de facut. De ce televiziunile, spre exemplu, anunta toata ziua dimensiunea zapezii la Predeal, Sinaia, Poiana Brasov si cam atat? Ma intreb: plateste cineva aceasta exclusivitate? Nu cumva bosii televiziunilor si apropiatii lor politici au hoteluri si partii in zonele acelea? Pana la urma, televiziunile comerciale sunt cumva de inteles, dar de ce mentinem o televiziune publica? De ce si TVR face acelasi joc, de parca numai pe Valea Prahovei ar fi partii de schi si interese economice de promovat? Desigur, unii se tem de concurenta cu noi, deoarece Valea Argesului si zona Balea Lac, prin salbaticia si frumusetea lor unica, reprezinta o amenintare serioasa pentru "orasul imbacsit" numit Valea Prahovei, unde sunt la fel de multe masini si turisti ca pe Bulevardul Magheru.
"Te duci in drumetie, mai culegi, mai mananci, te joci, alergi, te bucuri, te culci pe iarba cu fata in sus, iti amintesti de copilarie"
- Turismul rural montan ar putea sustine economic existenta satului traditional si a naturii nepoluate. De ce nu este incurajat de stat?
- Dupa parerea mea, statul este contra turismului montan. Sa va dau un exemplu: Muntii Clabucet, Marginea, Caltunul, Preotesele, Clabucetul de Nucsoara, Paltinul, Podeanu etc., ca sa vorbim numai de muntii ce depasesc, in zona, altitudinea de 2000 de metri, aveau niste drumuri de pajisti excelente, facute de Ceausescu. Din 1989, nu s-a mai facut nimic, nici o intretinere, nici o reparatie, nici o drenare. S-a desfiintat Intreprinderea de pajisti si nu s-a mai vorbit de aceste drumuri, ca si cand n-ar fi existat. Doar cunoscatorii le mai folosesc inca, asa stricate cum sunt, urcand cu jeep-urile si cu ATV-urile in creierii muntilor. Odata cu moartea drumurilor de pajisti, au murit si multe stane, pentru ca acestea erau legaturile ciobanilor cu lumea, cu colectorii de branza si lapte. Tot pe aceste drumuri, ciobanii se aprovizionau cu alimente, iar agronomii montani veneau sa supravegheze pasunile. Am identificat, pe alocuri, o raza de speranta, la primarii sau consilierii care inteleg ce au de facut si ne sprijina cat le permite legea. Ma gandesc la primarul Dincuta din Corbeni si la directorul economic al primariei, d-l Pristavu, oameni foarte receptivi, care emit rapid orice autorizatie ce vizeaza dezvoltarea turistica a zonei, cresterea calitatii pensiunilor, pastrarea traditiilor locale.
- Pentru turismul cultural, Argesul este o mare atractie, avand peste 1200 de obiective inscrise in Lista nationala a monumentelor. Ce ofera Valea Argesului pentru agroturism?
- Nu suntem cu nimic mai prejos de alte vai subcarpatice cunoscute. Avem si ceva aparte, cum ar fi gospodariile ceva mai ingrijite decat in alte zone, casele vechi pastrate, macar ca amintire, langa casele noi, traseele montane de mare inaltime, drumetiile catre zonele impadurite. In functie de anotimp, pensiunea noastra, "Irina", clasata cu patru margarete, organizeaza si trasee mai putin obisnuite, cum ar fi: "Traseul haiducilor Muscelului", "Drumul de legenda al lui Vlad Tepes" sau "Drumul nemtilor", dar si "Drumul fragilor", "Drumul zmeurei", "Drumul afinelor", "Drumul ghioceilor", "Drumul ursilor" sau "Drumul ciupercilor" si "Drumul alunelor". Te duci, mai culegi, mai mananci, te joci, alergi, te bucuri, te culci pe iarba cu fata in sus, iti amintesti de copilarie. Pentru oraseni, mai ales, aici e paradisul. Tot aici poti sa faci poligoane usoare de alpinism, pentru cei mai putin obisnuiti cu acest sport. Avem instructori, organizam trasee, incurajam mersul pe jos cu bastoane speciale de mers. Avem, desigur, si poligoane cu grad de dificultate mare, pentru cataratorii profesionisti, pentru posesorii de ATV-uri. Sunt trasee speciale pentru plimbari cu caii, din stana-n stana (acolo unde mai sunt ciobani), din masiv in masiv. Intentionez sa ma asociez cu mai multi posesori de pensiuni, pentru a impulsiona acest gen de deplasari pe intreaga zona, sa facem un pachet de servicii specifice. Impreuna cu autoritatile locale din comuna Arefu, ne zbatem sa terminam o partie de schi de 2,5 kilometri, dar ne-am lovit de absurditati romanesti, cum ar fi aceea ca, desi pamantul este al primariei, ocolul silvic cere, totusi, o taxa de scoatere din fondul sau de 80 de miliarde de lei vechi - o suma halucinanta solicitata tocmai ca sa impiedice realizarea partiei. Se pare ca legea a fost schimbata, asa ca vom relua lucrarile, dupa trei ani de intarziere.
- Care este situatia economica a satelor din zona? Mai sunt tineri, mai sunt crescatori de animale, ciobani si cosasi?
- Unele proiecte au inceput sa se implineasca de cand vin banii de la Uniunea Europeana. S-au construit canalizari, aductiuni de apa, s-a extins iluminatul public, s-au pietruit multe drumuri. Desi accesul e foarte facil la fonduri structurale pentru comunitati rurale, suntem inca in urma. Tinerii, plecati la oras sau in Italia, incep sa se intoarca. Au bagat de seama ca se misca lucrurile. In schimb, numarul animalelor, al oilor, al vacilor a scazut dramatic. Nu mai are cine sa coseasca fanul si la ce sa-l foloseasca. Daca o iei prin sat, vezi numai capite de fan vechi, in curtile fostilor gospodari. In alte timpuri, pe vremea asta incepea criza de fan, plecau sa cumpere de la vale, din campie. Laptele de munte dispare, rasele locale de animale se sting. Sunt tot mai putini cei care stiu sa pregateasca branza, cei care indura viata aspra de la stana. La fel se intampla cu fructele. Turistii au fost uimiti, la Craciunul trecut, cand au vazut merii plini de... globuri rosii, adica de mere neculese. Tot neculese raman prunele, perele, ciresele si visinele. Solutia? Turismul rural. Doar acesta mai poate salva, in ceasul al 12-lea, satul romanesc de munte.
Dr. Ing. Danut Ungureanu
- Secretar executiv al asociatiei ROMONTANA, din Vatra Dornei -
"Se impune de urgenta o lege a turismului rural"
Miercuri, 16 aprilie, a avut loc, la Vatra Dornei, Conferinta regionala "Oportunitati, Modele de succes si Solutii de finantare pentru turism in Bucovina", cu accent pe agroturismul montan. Dr. Ing. Danut Ungureanu, secretar executiv al Asociatiei Nationale pentru Dezvoltare Rurala Montana, ROMONTANA, ne-a acordat un scurt interviu, demonstrand ca problemele domeniului sunt aceleasi in toata tara.
- Care sunt principalele concluzii ale conferintei de la Vatra Dornei?
- In primul rand, s-a demonstrat ca turismul rural reprezinta una dintre cele mai eficiente cai spre cresterea calitatii vietii in zonele montane. In consecinta, conferinta recomanda guvernantilor ca dezvoltarea turismului rural montan sa puna accent atat pe "turismul industrial" de scara mare, cat mai ales pe agroturismul ecologic si cultural. La munte, avem deja un "turism clasic", destul de dezvoltat, dar creste puternic turismul rural si turismul legat de parcurile nationale si de statiunile balneare. Ar fi o greseala ca guvernantii sa trateze separat aceste tipuri de turism, deoarece ele se completeaza reciproc.
- Ce constrangeri legislative stau in calea dezvoltarii turismului rural montan in mod deosebit?
- In primul rand, lipsa unei legi a turismului rural. Este necesara elaborarea unor noi norme de clasificare a pensiunilor turistice, in concordanta cu cerintele europene, dar si stimularea micilor intreprinzatori in crearea si intretinerea facilitatilor (mijloace de transport, pensiuni, gradini, paduri, alei, parcuri etc.), prin programe si inlesniri guvernamentale. In acelasi timp, se resimte necesitatea acuta de calificare si recalificare a fortei de munca, din acest domeniu de activitate. Autoritatile au o perceptie slaba a notiunii de "dezvoltare durabila" in turismul montan si nu inteleg suficient necesitatea protectiei mediului si a patrimoniului cultural-istoric si arhitectural-rural. Prin depopularea localitatilor rurale de la munte, patrimoniul de arhitectura se degradeaza rapid, riscand sa pierdem iremediabil un tezaur inestimabil. Pe de alta parte, cum sa dezvolti turismul rural, cand autoritatile nu instaleaza sisteme de informare si semnalizare, nu amenajeaza destule centre si nu asigura suficiente fonduri de promovare? In plus, ofertele de servicii sunt anemice, sistemul de colectare a deseurilor este slab dezvoltat, nivelul prea scazut al salariilor alunga tinerii din satele de munte. La toate acestea se adauga drumurile sub orice critica.
- Prea multele dotari nu strica oare farmecul vietii la tara, in mijlocul naturii?
- Dezvoltarea rurala nu trebuie inteleasa ca o urbanizare de tip european. Noi observam cu bucurie, dar si cu ingrijorare, cresterea numarului de pensiuni turistice si agroturistice in zonele montane. Acestea au, in unele cazuri, o arhitectura straina de specificul locului, sunt stridente, nepotrivite. Sa nu uitam: un motiv principal in alegerea unei destinatii de turism rural il constituie peisajul natural, dar este important si peisajul creat de om, adica pensiunile si casele rustice de munte. Daca acestea sunt urate si lipsite de respect pentru traditie, in zadar astepti turisti; ei poate vin o data, dar nu se mai intorc.
D-lui C. Metehoiu ii puteti scrie la e-mail: constantin.metehoiu@yahoo.com sau telefona la: 0720.727.446. D-lui D. Ungureanu ii puteti scrie la e-mail: danut_u@yahoo.com